O anchetă cu privire la o crimă de război a fost deschisă după uciderea, marţi, într-o salvă de rachete, în apropiere de Bahmut, în estul Ucrainei, a jurnalistului AFP Arman Soldin, coordonatorul video în această ţară al Agence France-Presse, anunţă Parchetul Naţional Antiterorist (PNAT), relatează AFP.

Această anchetă – încredinţată jandarmilor de la Oficiul Central de luptă împotriva crimelor împotriva umanităţii şi crimelor de război (OCLCH) – vizează să stabilească circumstanţele morţii jurnalistului. OCLCH pregătea o echipă care să se ducă la locul dramei, potrivit unei surse apropiate dosarului. Arman Soldin, un jurnalist francez născut la Sarajevo, coordonatorul video al AFP în Ucraina, a fost ucis marţi, la vârsta de 32 de ani, într-o salvă de rachete de tip Grad.

El făcea parte dintr-o echipă de cinci reporteri AFP care însoţea militari ucraineni pe frontul cel mai activ în război, în apropiere de Ceasiv Iar, o localitate ucraineană situată în apropiere de Bahmut, vizată zilnic de către forţe ruse.

Salva de rachete de tip Grad care l-a atins a fost trasă către ora locală 16.30 (şi ora României). El a fost artins în timp ce se culca la pământ pentru a încerca să se protejeze. Restul echipei AFP a scăpat teafără. Parchetul Naţional francez Antiterorist este competent în domeniul crimelor împotriva umanităţii şi crimelor de război. Începând din 2022, PNAT a deschis cel puţin şapte anchete cu privire la posibile crime de război, comise în principal în februerie şi martie 2022, împotriva unor francezi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între aceşti francezi se află Pierre Zakrzewski, un cameraman francezo-irlandez de la Fox News, ucis la 14 martie 2022 la Horenka, la nord-vest de Kiev, într-un atac asupra vehiculului la bordul căruia se afla, şi Frédéric Leclerc-Imhoff, un jurnalist BFMTV, ucis la 30 mai, în timp ce urmărea o misiune umanitară în estul Ucrainei.

Un procuror francez s-a dus, de la 12 la 16 septembrie, în regiunea Kiev, însoţit de o echipă de la PNAT, OCLCH şi Institutul de Cercetare Criminalistică al Jandarmeriei Naţionale franceze (IRCGN). Arman Soldin este cel puţin al 11-lea reporter, fixer sau şofer de jurnalişti ucis în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 febriarie 2022, potrivit unui bilanţ realizat de către organizaţiile nonguvernamentale (ONG) specializate RSF şi CPJ.

#Franta #jurnalist AFP #misiune #razboi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.