Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare, împreună cu alţi 12 foşti oficiali, pentru „corupţie pasivă” şi finanţarea ilegală din Libia a campaniei sale electorale, informează Agerpres.

Acuzaţiile formulate joi de Parchetul financiar francez sunt „ascunderea deturnării de fonduri publice, corupţie pasivă, finanţarea ilegală a campaniei electorale şi conspiraţie în vederea comiterii unei infracţiuni pasibile de o pedeapsă de 10 ani de închisoare”.

Astfel, Sarkozy i-ar fi lăsat cu bună ştiinţă pe colaboratorii săi apropiaţi şi intermediari să „acţioneze pentru a obţine sau a încerca să obţină” de la regimul condus de Muammar Gaddhafi „sprijin financiar în vederea finanţării campaniei sale electorale din 2007”, în valoare de mai multe milioane de euro.

Fostul şef de la Paris a negat mereu acuzaţiile din acest dosar deschis în 2013, în care mai sunt acuzaţi și foştii miniştri Eric Woerth şi Brice Hortefeux, precum și fostul său şef de cabinet – Claude Gueant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2016, un martor a afirmat că la finele lui 2006 sau la începutul lui 2007, a adus la Ministerul francez de Interne, condus la acea vreme de Sarkozy, mai multe valize pregătite de regimul libian, care conţineau suma totală de 5 milioane de euro.

Sarkozy este vizat de mai multe dosare. Pe 17 mai, Curtea de apel din Paris urmează să se pronunţe în dosarul „ascultărilor”, în care Sarkozy a fost condamnat în primă instanţă la trei ani de închisoare, din care unul cu executare, pentru corupţie şi trafic de influenţă.

Din noiembrie, va fi judecat apelul în cazul Bygmalion, legat de finanţarea campaniei sale prezidenţiale din 2012 şi pentru care a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu executare.

#campanie electorala #coruptie #Franta #Libia #Nicolas Sarkozy #presedinte

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.