Pe site-ul Procuraturii Generale (PG) a fost publicat un comunicat vineri seara, 12 mai curent, despre declarațiile directorului Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, din plenul Parlamentului făcute cu o zi înainte, potrivit cărora, relațiile actuale dintre CNA și Procuratura Anticorupție (PA) condusă de Veronica Dragalin ar fi „neclare” în prezent. Mai devreme, procurorul general interimar, Ion Munteanu, a oferit o declarație exclusiv redacției Realitatea.md pe aceeași situație.

„Acuzațiile directorului CNA le calificăm drept iresponsabile, manipulatorii și incorecte. Afirmațiile directorului CNA privind anumite „piedici” puse de Procuratură în investigarea cazurilor de corupție mare nu au un raționament legal, or organul de urmărire penală al CNA este independent, iar, conform legii, ofițerul de urmărire penală este îndreptățit, dar și obligat de a dispune începerea urmăririi penale în orice situație în care rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracțiune”, scrie în comunicatul de presă.

Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție și-ar fi manifestat maxima deschidere și colaborare cu CNA la identificarea celor mai bune soluții în investigarea cauzelor penale de rezonanță.

„Toate deciziile luate de Procuratură în cadrul unor cauze penale concrete au fost întemeiate pe prevederile legale, urmare a aprecierii probelor administrate. Declarațiile Directorului CNA vin să denigreze nefondat imaginea Procuraturii, urmare a promovării de către Procurorul General interimar și Procuraturii Anticorupție a ideii de creare a unei structuri similare DNA-ului român, fapt ce ar presupune că CNA și Procuratura Anticorupție în actuala componență de astăzi nu ar mai exista”, se specifică în comunicat.

Potrivit aceeași surse, PG și PA susțin că o adevărată luptă cu corupția din Republic Moldova necesită o „schimbare fundamentală”.

„A trecut vremea de a arăta cu degetul intre instituțiile responsabile de combaterea corupției. În prezent, activează procurori și ofițeri verticali și corecți a căror muncă trebuie să fie apreciată și valorificată, fără încercări de a crea animozități între instituții”, astfel se încheie comunicatul de presă.

#CNA #Procuratura Anticoruptie.#Procuratura Generala

Autoritățile franceze se pregătesc sâmbătă pentru o nouă zi de proteste care ar putea fi tensionată. Aproximativ 70.000 de polițiști vor fi mobilizați în toată țara, în condițiile în care oamenii ies din nou în stradă. O sursă din Ministerul de Interne a avertizat că există „risc foarte ridicat de tulburare a ordinii publice”.

Pentru al treilea weekend consecutiv, sindicatele, studenții și membrii mișcării „Vestelor galbene” urmează să organizeze manifestații, protestând față de condițiile din școli și criza costului vieții.

Protestele vin după ce, luni, guvernul francez a prezentat mai multe măsuri cu scopul să răspundă nemulțumirilor elevilor și studenților, pe care sindicatele le-au considerat insuficiente.

Autoritățile pun în aplicare în acest weekend o operațiune de securitate consolidată, la fel ca pe 24 octombrie, ca reacție la violențele și jafurile generalizate care au umbrit manifestațiile altfel pașnice din 17 octombrie.

Sursa apropiată de Ministerul de Interne a avertizat vineri că „s-au înmulțit apelurile la adunări nedeclarate în piețele publice din toată Franța”, alături de „planuri pentru marșuri neautorizate spre locurile puterii și instituțiile statului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mulți polițiști aflați în concediu au fost rechemați la serviciu în toată Franța, iar altora le-au fost anulate zilele libere. Totodată, poliția din Paris a impus sâmbătă și duminică noaptea restricții de circulație în cartierele care au fost afectate de tulburări grave pe 17 octombrie.

Pe parcursul mișcării studențești, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au acuzat în repetate rânduri forțele de ordine de folosirea excesivă a forței împotriva protestatarilor.

Mișcarea de protest a elevilor și studenților din Franța a început la jumătatea lunii septembrie, după ce elevii au organizat manifestații împotriva condițiilor din școlile din suburbiile Parisului. Mișcarea s-a extins rapid la nivel național, iar sindicatele și forțele politice i s-au alăturat.

Manifestațiile, care au loc cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța, s-au transformat între timp într-o mișcare socială mai amplă împotriva crizei costului vieții și a creșterii prețurilor la carburanți.

#Franta #politisti #proteste