În această seară s-a dat startul celui mai amplu eveniment destinat promovării artei populare românești în Republica Moldova din ultimii ani, Festivalul Tradițiilor Românești. Festivalul a fost deschis de secretarul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Adrian Dupu, iar pe scenă au urcat mai multe personalități care au contribuit la apropierea relațiilor moldo-române, printre care se numără Ambasadorul României la Chișinău Leon Cristian Țurcan, Mitropolitul Basarabiei ÎPS Petru, dar și președintele Parlamentului Igor Grosu.

„De ce un festival al tradițiilor românești? Acțiunile din ultima perioadă ale Departamentului și numărul impresionant de persoane care au participat la ele ne-au arătat că există această dorință de cunoaștere și apropiere între cetățenii din România și Republica Moldova. În toată istoria noastră, tradițiile nu au ținut cont de granițe: au călătorit, au fost împrumutate, reinventate, dar trăite de oamenii fiecărui timp. Iată deci un eveniment care se vrea să devină o tradiție la Chișinău, aici unde nu suntem doar alături, ci și împreună”, a menționat Adrian Dupu la deschiderea evenimentului.

Timp de trei zile, festivalul va aduce România tradițională în inima Republicii Moldova. Meșterii populari din toate regiunile României se vor întâlni cu meșteri populari de la noi, iar vizitatorii vor putea descoperi tainele olăritului, cioplitului, țesutului, pictatului pe sticlă, muzica, dansurile populare, și, nu în ultimul rând, secretele bucătăriei tradiționale românești.

„Știm nu doar să ne ajutăm când ne este greu, dar și să petrecem timpul frumos când ne este bine. În aceste zile pline de concerte, talente și meșteri, să ne invităm toți prietenii, familia, să vină aici, să simtă cum bate inima românească și tot suflul românesc, care zilele acestea s-a adunat la Chișinău”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Publicul a fost întâmpinat la deschiderea evenimentului de la Grădina Botanică din Chișinău cu ateliere de olărit, dans și experiențe VR (realitate virtuală) în lumea tradițiilor românești, urmate de concertele celebrilor soliști Nicolae Furdui Iancu și Crai Nou, Mioara Velicu, Tulnicărese MOAȚELE din Câmpeni, surorile Osoianu și ansamblul folcloric Ștefan Vodă.

Sâmbătă și duminică, începând cu ora 10:00, vor avea loc expoziții și ateliere de creație ale celor mai renumiți meșteri populari de pe ambele maluri ale Prutului. Se vor mai desfășura ateliere de tehnici de vopsire pe materiale naturale (lână, mătase, bumbac), de tors și de țesut de covoare, de cusut al portului popular, precum și de confecționare a pălăriilor și măștilor tradiționale românești și a opincilor. Sesiunile de gătit bucate și de încondeiere a ouălor vor completa programele de interacțiune cu publicul.

Vizitatorii vor fi delectați și cu prestațiile interpreților de renume din România și Republica Moldova, precum Loredana și orchestra Agurida, Ad Libitum VOICES și Valeria Marcu.

Festivalul Tradițiilor Românești deschide „Programul aniversar Ciprian Porumbescu la Chișinău”, inițiat și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. Klaus Iohannis.

#Adrian Dupu #deschidere #festival #Igor Grosu #Romania #tradiții

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie