În această seară s-a dat startul celui mai amplu eveniment destinat promovării artei populare românești în Republica Moldova din ultimii ani, Festivalul Tradițiilor Românești. Festivalul a fost deschis de secretarul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Adrian Dupu, iar pe scenă au urcat mai multe personalități care au contribuit la apropierea relațiilor moldo-române, printre care se numără Ambasadorul României la Chișinău Leon Cristian Țurcan, Mitropolitul Basarabiei ÎPS Petru, dar și președintele Parlamentului Igor Grosu.

„De ce un festival al tradițiilor românești? Acțiunile din ultima perioadă ale Departamentului și numărul impresionant de persoane care au participat la ele ne-au arătat că există această dorință de cunoaștere și apropiere între cetățenii din România și Republica Moldova. În toată istoria noastră, tradițiile nu au ținut cont de granițe: au călătorit, au fost împrumutate, reinventate, dar trăite de oamenii fiecărui timp. Iată deci un eveniment care se vrea să devină o tradiție la Chișinău, aici unde nu suntem doar alături, ci și împreună”, a menționat Adrian Dupu la deschiderea evenimentului.

Timp de trei zile, festivalul va aduce România tradițională în inima Republicii Moldova. Meșterii populari din toate regiunile României se vor întâlni cu meșteri populari de la noi, iar vizitatorii vor putea descoperi tainele olăritului, cioplitului, țesutului, pictatului pe sticlă, muzica, dansurile populare, și, nu în ultimul rând, secretele bucătăriei tradiționale românești.

„Știm nu doar să ne ajutăm când ne este greu, dar și să petrecem timpul frumos când ne este bine. În aceste zile pline de concerte, talente și meșteri, să ne invităm toți prietenii, familia, să vină aici, să simtă cum bate inima românească și tot suflul românesc, care zilele acestea s-a adunat la Chișinău”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Publicul a fost întâmpinat la deschiderea evenimentului de la Grădina Botanică din Chișinău cu ateliere de olărit, dans și experiențe VR (realitate virtuală) în lumea tradițiilor românești, urmate de concertele celebrilor soliști Nicolae Furdui Iancu și Crai Nou, Mioara Velicu, Tulnicărese MOAȚELE din Câmpeni, surorile Osoianu și ansamblul folcloric Ștefan Vodă.

Sâmbătă și duminică, începând cu ora 10:00, vor avea loc expoziții și ateliere de creație ale celor mai renumiți meșteri populari de pe ambele maluri ale Prutului. Se vor mai desfășura ateliere de tehnici de vopsire pe materiale naturale (lână, mătase, bumbac), de tors și de țesut de covoare, de cusut al portului popular, precum și de confecționare a pălăriilor și măștilor tradiționale românești și a opincilor. Sesiunile de gătit bucate și de încondeiere a ouălor vor completa programele de interacțiune cu publicul.

Vizitatorii vor fi delectați și cu prestațiile interpreților de renume din România și Republica Moldova, precum Loredana și orchestra Agurida, Ad Libitum VOICES și Valeria Marcu.

Festivalul Tradițiilor Românești deschide „Programul aniversar Ciprian Porumbescu la Chișinău”, inițiat și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. Klaus Iohannis.

#Adrian Dupu #deschidere #festival #Igor Grosu #Romania #tradiții

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.