Pe site-ul Procuraturii Generale (PG) a fost publicat un comunicat vineri seara, 12 mai curent, despre declarațiile directorului Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, din plenul Parlamentului făcute cu o zi înainte, potrivit cărora, relațiile actuale dintre CNA și Procuratura Anticorupție (PA) condusă de Veronica Dragalin ar fi „neclare” în prezent. Mai devreme, procurorul general interimar, Ion Munteanu, a oferit o declarație exclusiv redacției Realitatea.md pe aceeași situație.

„Acuzațiile directorului CNA le calificăm drept iresponsabile, manipulatorii și incorecte. Afirmațiile directorului CNA privind anumite „piedici” puse de Procuratură în investigarea cazurilor de corupție mare nu au un raționament legal, or organul de urmărire penală al CNA este independent, iar, conform legii, ofițerul de urmărire penală este îndreptățit, dar și obligat de a dispune începerea urmăririi penale în orice situație în care rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracțiune”, scrie în comunicatul de presă.

Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție și-ar fi manifestat maxima deschidere și colaborare cu CNA la identificarea celor mai bune soluții în investigarea cauzelor penale de rezonanță.

„Toate deciziile luate de Procuratură în cadrul unor cauze penale concrete au fost întemeiate pe prevederile legale, urmare a aprecierii probelor administrate. Declarațiile Directorului CNA vin să denigreze nefondat imaginea Procuraturii, urmare a promovării de către Procurorul General interimar și Procuraturii Anticorupție a ideii de creare a unei structuri similare DNA-ului român, fapt ce ar presupune că CNA și Procuratura Anticorupție în actuala componență de astăzi nu ar mai exista”, se specifică în comunicat.

Potrivit aceeași surse, PG și PA susțin că o adevărată luptă cu corupția din Republic Moldova necesită o „schimbare fundamentală”.

„A trecut vremea de a arăta cu degetul intre instituțiile responsabile de combaterea corupției. În prezent, activează procurori și ofițeri verticali și corecți a căror muncă trebuie să fie apreciată și valorificată, fără încercări de a crea animozități între instituții”, astfel se încheie comunicatul de presă.

#CNA #Procuratura Anticoruptie.#Procuratura Generala

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.