Autoritățile americane le-au interzis piloților ucraineni să fie antrenați în Europa pe avioanele de luptă F-16, fabricate de corporația militaro-industrială americană Lockheed Martin. Un oficial de rang înalt din Ucraina a declarat acest lucru pentru publicația The New York Times, sub condiția anonimatului.

Marți, 16 mai, șefii de guvern din Marea Britanie și Țările de Jos au anunțat crearea unei coaliții internaționale pentru achiziționarea avioanelor de luptă de ultimă generație, pe care Kievul le-a solicitat ca asistență militară.

Totuși, furnizarea aeronavelor F-16 poate fi realizată doar cu aprobarea SUA. Același lucru este valabil și în cazul instruirii: partenerii occidentali din Europa pot familiariza piloții ucraineni doar cu limbajul tehnic și pot conduce lecții tactice, pe când zborurile de testare pe aeronave nu le sunt disponibile.

Un oficial al administrației Biden a declarat pentru NYT că Washingtonul încă nu dorește să-și trimită propriile avioane de luptă la Kiev, deoarece este prea costisitor și necesită prea mult timp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statele Unite intenționează să-și concentreze eforturile pe aprovizionarea cu alte arme, dar nu exclud ca în final să le permită aliaților din Europa să-și trimită aeronavele F-16 în Ucraina.

Olanda, Danemarca și Belgia și-au exprimat deja dorința de a-și împărți avioanele de luptă cu Kievul. Potrivit experților, în total, aceste țări pot furniza Ucrainei cel puțin 125 de F-16, pregătite pentru luptă.

La rândul său, Norvegia a anunțat că este gata să-i ofere Kievului aeronavele de luptă pe care nu le mai exploatează.

Autoritățile ucrainene au declarat că au nevoie de circa 180 de aeronave de luptă mode, pentru a se confrunta cu Rusia în aer. La această etapă, Kievul solicită între 24 și 36 de avioane.

#antrenament #F-16 #piloti #SUA #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.