Românii din Ucraina îi cer lui Vladimir Zelenski și autorităților de la Kiev să renunțe la sintagma „limbă moldovenească” și să introducă „limba română” drept termen oficial. Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU) a înaintat președintelui țării vecine, premierului și ministrului Educației.

Comunitate face referire la decizia Chișinăului, care a eliminat termenul de „limbă moldovenească” din legislație, transmite Agenția de presă de la Cernăuți. Românii amintesc și despre numeroasele solicitări privind soluționarea definitivă a problemei legată de predarea în „limba moldoveneasca” în locul limbii române în instituțiile de învățământ din regiunea Odesa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne adresăm cu următoarele solicitări către toate organele puterii de stat competente și către înalții demnitari de stat ai Ucrainei să recunoască identitatea așa-zisei limbi „moldovenești” pe teritoriul Ucrainei cu limba română și să renunțe oficial la folosirea sintagmei sovietice, staliniste, ruso-imperiale de „limbă moldovenească” la nivel de stat și în spațiul public al Ucrainei în semn de respect pentru denumirea științifică oficială a limbii române ca limbă maternă a peste 400.000 de cetățeni ai Ucrainei”, se arată în mesaj.

Conform comunității, „limba moldovenească” este recunoscută doar în Ucraina și în Transnistria, fiind „creație a Kremlinului”. Membrii sugerează că asemenea asocieri nu i se potrivesc Kievului.

#Cernauti #moldovenească #Odesa #romana #scoli #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.