Motivul războiului pornit de Putin împotriva Ucrainei este de fapt restaurarea Uniunii Sovietice, afirmă Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Marco Șevcenco, care a fost în această seară invitatul emisiunii Cabinetului din Umbră, informează jurnal.md.

Diplomatul ucrainean și-a exprimat speranța că războiul se va termina în curând, dar a accentuat că ucrainenii nu pledează pentru cedări în fața inamiculului.

„Sper că în curând. Depinde de ucraieni, în special de militarii ucraineni, depinde de partenerii și aliații noștri care ne oferă asistență militară și depinde de inamicii noștri cât de puternici sau de slabi sunt în unele segmente ale frontului. Majoritatea ucrainenilor consideră că victoria Ucrainei în acest război e posibilă.94 la sută din ucraineni sunt împotriva unor cedări ca să ajungem mai repede la pace”, a declarat Marco Șevcenco.

Marco Șevcenco a adăugat că, după un an de război, Ucraina este dispusă să adere la NATO „fără nicio îndoială”.

„În special pentru că poporul ucrainean a făcut atâtea sacrificii ca să-și apere dreptul la alegerea noastră, nu a Rusiei. Aderarea la NATO a fost doar pretextul Rusiei de a începe războiul. Motivul adevărat este faptul că Putin vrea restaurarea Uniunii Sovietice sub un nume nou – Rusia. Asta e cauza principală de ce s-a început războiul. La începutul războiului, moldovenii au fost foarte îngrijorați de harta apărută la televizunea rusă și cineva punea arătătorul pe Moldova. Moldova e țară neutră. Nu aspiră să adere la NATO ca să apară pe hărțile rusești. Deci era în vizor. În 2014, când de facto s-a început agresiunea rusească în Crimeea și Donbas, Ucraina era țară neutră. Nu era nicio dorință să adere la NATO”, a adăugat ambasadorul ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marco Șevcenco #razboi

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.