Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) critică din nou intenția guvernării de a se retrage din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Comunistul Oleg Reidman, socialiștii Adrian Lebedinschi, Vlad Batrîncea, dar și fostul șef al țării, în prezent secretarul executiv al PSRM, Igor Dodon, au ieșit în fața presei cu mai multe declarații în acest sens.

„Guvernarea uită că circa jumătate de milion de cetățeni moldoveni se află în țările CSI și percepe doar diaspora din Europa”, a menționat socialistul Lebedinschi.

Potrivit BCS, retragerea Moldovei din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a CSI este una demonstrativă, iar decizia va avea consecinție serioase. Dodon, prezent în Parlament, susține că acest proces este o „greșeală și o crimă împotriva sectorului real al economiei și cetățenilor Republicii Moldova”.

„Atunci când guvernarea nu poate face față problemelor sociale, economice, tarifelor din sectorul energetic, guvernarea plasează pe agendă subiecte care nu au nimic comun cu interesele cetățenilor… Ce se va întâmpla cu zecile de mii de întreprinderi și sutele de mii de angajați care își exportau în principal produsele în țările CSI? Ce se va întâmpla cu sutele de mii de concetățeni ai noștri care trăiesc și lucrează în Federația Rusă sau în alte state membre ale CSI?”, a spus Igor Dodon.

La final, deputații BCS au făcut apel către guvernare să „oprească aceste declarații sterile, populiste și această demonstrare de loialitate față de cineva”.

Amintim că în data de 15 mai curent, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat inițierea procedurii de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). Grosu a menționat că acesta este primul pas, întrucât procesul este de lungă durată. Gradual, urmează să fie evaluate toate acordurile semnate de Republica Moldova în cadrul CSI și, la momentul potrivit, vor fi luate alte decizii.

Luni, 22 mai, Grosu a adresat un demers Guvernului prin care solicita inițierea procedurii regulamentare de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente.

#BCS #critici #CSI #Moldova #parlament

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.