Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat astăzi inițierea procedurii de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). Anunțul a fost făcut la conferința de presă susținută astăzi, 15 mai.

„După mai multe discuții cu cetățenii, în cadrul vizitelor din teritoriu, după discuțiile în cadrul Fracțiunii Parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate, după consultări cu Președinta Maia Sandu și cu reprezentanții Guvernului, am anunțat decizia de a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente. După 30 de ani a devenit foarte clar că aflarea Republicii Moldova în structurile CSI: nu ne-a ajutat să rezolvăm conflictul transnistrean, nu ne-a ajutat să scoatem armata rusă de pe teritoriul Republicii Moldova, nu ne-a ferit de embargouri economice dureroase în cele mai complicate vremuri – embargoul la vin, embargoul la produse agroalimentare; aflarea în CSI nu ne-a ferit de șantaj energetic în plină iarnă, amenințări și declarații oficiale ostile la adresa independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova. Aflarea în CSI nu a apărat țările-membre de atacuri militare, război și ocuparea ilegală a teritoriilor suverane. După ce o ţară fondator a CSI, Federația Rusă, a atacat într-un mod barbar alt stat fondator, Ucraina, ocupându-i teritorii şi ucigându-i cetăţenii, această organizaţie nu se mai poate numi drept Comunitate”, a declarat Igor Grosu.

Grosu a menționat că acesta este primul pas, întrucât procesul este de lungă durată. Gradual, urmează să fie evaluate toate acordurile semnate de Republica Moldova în cadrul CSI și, la momentul potrivit, vor fi luate alte decizii.

„Conform procedurilor, în cadrul următoarei ședințe a Biroului Permanent al Parlamentului, voi înainta propunerea de a face un demers către prim-ministrul Dorin Recean cu solicitarea de a pregăti inițiativa legislativă privind denunțarea Convenției cu privire la Adunarea interparlamentară a statelor ale CSI din 17.03.1998, publicat în Monitorul Oficial la 02.04.1998. Ulterior, când va ajunge în Parlament, vom vota denunțarea acordului”, a declarat Igor Grosu.

Comunitatea Statelor Independente a fost creată în anul 1991. Republica Moldova a ratificat Acordul de constituire a Comunității în 1994. Anual, Republica Moldova plătește 5,7 milioane de lei pentru calitatea de membru al CSI și 3,8 milioane de lei către Adunarea interparlamentară a CSI.

La începutul anului curent, reprezentantul Parlamentului Republicii Moldova în Secretariatul Adunării Interparlamentare a statelor membre ale Comunității Statelor Independente, Ion Lipciu, a fost rechemat. Decizia a luată în contextul examinării activității reprezentanților permanenți ai Parlamentului Republicii Moldova în organele administrative ale organizațiilor interparlamentare la care legislativul de la Chișinău este parte.

#CSI #Igor Grosu #Modova

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot