Liderul belarus Aleksandr Lukașenko a lipsit de la o mare sărbătoare de stat, alimentând și mai mult speculațiile privind starea de sănătate. O sursă neoficială a dezvăluit pentru un caal Telegram că liderul belarus ar fi vizitat, sâmbătă seara, un centru medical.

Politicianul autocrat, în vârstă de 68 de ani, vorbește de obicei în public la evenimentul anual al Zilei Naționale a Drapelului, Emblemei și Imnului Național. Duminică seara însă, mesajul lui a fost citit de către premier.

Lukașenko a participat, săptămâna trecută, pe 9 mai, la parada de Ziua Victoriei, la Moscova. Însă imediat după eveniment, el a plecat, sărind peste prânzul cu președintele Vladimir Putin. De asemenea, presa locală scrie că Lukașenko părea vizibil obosit, iar mâna sa dreaptă era bandajată. El a fost văzut ultima dată în public depunând flori în capitala Minsk, în timpul propriilor festivități de Ziua Victoriei din Belarus, pe 9 mai – la câteva ore după ce s-a întors din capitala rusă.

Vizită la un centru medical

Un canal Telegram al opoziției a relatat că Lukașenko a vizitat sâmbătă seara un centru medical prezidențial din afara Minskului – dar această informație nu a fost verificată în mod independent. Totuși, mai multe publicații scriu că la centrUL medical a fost blocat accesuL altor persoane, când coloana oficială a ajuns acolo.

Biroul președintelui Lukașenko nu a făcut până acum niciun comentariu pe această temă.

Adesea descris în Occident ca fiind ultimul dictator al Europei, Lukașenko conduce Belarusul din 1994, suprimând orice disidență. În 2020 el a fost declarat câștigător al alegerilor prezidențiale, care au fost denunțate de opoziție, ca fiind un simulacru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mii de oameni au fost ulterior arestați și bătuți cu brutalitate de poliția antirevoltă și de agenții serviciilor de securitate KGB în timpul protestelor antiguvernamentale în masă care au zguduit țara. Cu toate acestea, Lukașenko a reușit să rămână la putere, susținut de Rusia.

Anul trecut el a sprijinit invazia pe scară largă a președintelui Putin în Ucraina, oferind Belarusul ca platformă de lansare pentru ca trupele rusești să treacă în Ucraina și permițând avioanelor de război rusești să efectueze lovituri de pe teritoriul belarus.

#eveniment #Lukasenko #stare de sanatate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.