Biserica Ortodoxă din Ucraina trece la noul calendar începând cu toamna care vine, or atunci când începe anul bisericesc. Această decizie, în special, va schimba data sărbătoririi Crăciunului, scrie presa locală cu referire la anunțul făcut miercuri, 24 mai curent, de administrația instituției religioase pe rețelele sociale.

„La sinod, au decis să treacă la Noul calendar Gregorian de la 1 septembrie 2023. Totodată, parohiile și mănăstirile pot folosi calendarul vechi dacă doresc. În special, acum, Crăciunul în Ucraina va fi sărbătorit pe 25 decembrie și nu pe 7 ianuarie”, scrie presa țării vecine.

Astfel, majoritatea creștinilor ucraineni vor ține sărbătorile religioase conform calendarului gregorian. Crăciunul, de exemplu, va fi sărbătorit pe 25 decembrie, în loc de 7 ianuarie, iar Sfântul Nicolae – pe 6 decembrie, în loc de 19 decembrie, în timp ce Boboteaza va fi sărbătorită pe 6 ianuarie, în loc de 18 ianuarie.

Totuși, data sărbătoririi Paștelui și a altor câteva sărbători nu se va schimba.

De ce a apărut alegerea – 25 decembrie sau 7 ianuarie?

Inițial, exista o opinie că data sărbătoririi Crăciunului – 25 decembrie sau 7 ianuarie – a fost aleasă în funcție de denominația creștină. Adică, catolicii au sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie, iar ortodocșii pe 7 ianuarie. Dar este departe de asta. Separarea în date este de fapt condiționată – datorită utilizării unor calendare diferite – Gregorian și Iulian, deși data sărbătorii este de fapt aceeași.

Cu o vigoare reînnoită, discuțiile despre data sărbătoririi Crăciunului în Ucraina s-au reluat după invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie 2022.

„În prezent, calendarul iulian este văzut ca fiind asociat cu cultura bisericească rusă. La urma urmei, acele Biserici care susțin Biserica noastră locală folosesc calendarul modern (noul iulian), în timp ce oponenții și, în primul rând, Biserica Ortodoxă Rusă, aderă la calendarul vechi,” explică Biserica.

Calendar nou: datele la care sărbătorile se vor modifica

În legătură cu trecerea la noul calendar, se vor schimba și datele altor sărbători, în special Boboteaza (6 ianuarie) și Ziua Sfântului Nicolae (6 decembrie), dar acest lucru nu se aplică pentru Paște.

Crăciun – 25 decembrie în loc de 7 ianuarie;
Catedrala Sfintei Fecioare Maria – 26 decembrie în loc de 8 ianuarie;
Ziua Sf. Melania (popular Seara generoasa, Malanki) – 31 decembrie în loc de de 13 ianuarie;
Sfântul Vasile cel Mare – 1 ianuarie în loc de 14 ianuarie;
Botezul Domnului – 6 ianuarie în loc de 19 ianuarie;
Prezentarea Domnului – 2 februarie în loc de 15 februarie;
Buna Vestire a Fecioarei Maria – 25 martie în loc de 7 aprilie;
Nașterea lui Ioan Botezătorul (dintre popor Ivan Kupala) – 24 iunie în loc de 7 iulie;
Schimbarea la Față a Domnului – 6 august în loc de 19 august;
Adormirea Maicii Domnului – 15 august în loc de 28 august;
Nașterea Preasfintei Maicii Domnului – 8 septembrie în loc de 21 septembrie;
Ocrotirea Preasfintei Maicii Domnului – 1 octombrie în loc de 14 octombrie.
Andrei cel Primul Chemat – 30 noiembrie în loc de 13 decembrie;
Nicolae Făcătorul de Minuni – 6 decembrie în loc de 19 decembrie.

#biserica #calendar #sarbatori #Ucraina

Scurgerea de date personale, care vizează aproximativ 750 mii de de IDNP-uri din Republica Moldova, ar putea deveni o armă în mâinile escrocilor. Deși informațiile compromise nu permit, în mod direct, golirea conturilor bancare sau transferul proprietăților, acestea pot fi utilizate pentru înșelătorii telefonice și fraude financiare, a avertizat șeful Centrului de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu la o emisiune de la Moldova 1.

Potrivit oficialului, incidentul cibernetic a vizat un volum mare de date de identificare, însă nu toate cele aproximativ 750.000 de înregistrări conțin și alte informații personale, precum certificate medicale, certificate de căsătorie sau documente asociate serviciilor publice.

„Pe lângă aceste 750 de mii de IDNP-uri sustrase, au fost, desigur, și servicii conectate la ele, de exemplu certificat medical sau certificat de căsătorie sau alte informații, dar nu vorbim despre aceeași cifră. Sunt mult mai mici aceste cifre unde s-a sustras mai mult decât doar IDNP-ul”, a declarat Sergiu Diaconu.

Șeful Centrului de Management al Crizelor susține că principalul pericol îl reprezintă utilizarea informațiilor compromise pentru manipularea cetățenilor. Escrocii ar putea telefona victimelor, prezentându-se drept angajați ai băncilor sau ai instituțiilor publice, și ar putea invoca date personale reale pentru a câștiga încrederea interlocutorilor.

„Dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și prenume și îți mai dă unul sau două detalii pe care ar trebui să le cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți divulga date dintre acelea care sunt deja periculoase”, a explicat oficialul.

În asemenea situații, cetățenii riscă să ofere voluntar informații bancare confidențiale, parole sau coduri de confirmare, care ulterior pot fi utilizate pentru sustragerea banilor din conturi.

Diaconu a încercat să liniștească populația și a precizat că simpla deținere a unui IDNP nu permite efectuarea tranzacțiilor bancare sau schimbarea proprietarului unui automobil ori al unui apartament.

„Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, cu aceste date nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Financiar, suntem destul de safe”, a afirmat șeful Centrului de Management al Crizelor.

Totuși, asigurările oficialului nu exclud riscul unor fraude ulterioare. Informațiile personale ajunse în posesia infractorilor pot fi combinate cu alte date sau utilizate în tentative de înșelăciune, în special prin apeluri telefonice, mesaje și e-mailuri frauduloase.

În urma incidentului, autoritățile au anunțat măsuri pentru remedierea vulnerabilităților informatice, securizarea serviciilor digitale și prevenirea unor atacuri similare.

Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge datele cardurilor bancare, parolele, codurile de autentificare sau alte informații confidențiale, indiferent cât de convingător pare interlocutorul.