România este obligată să modifice legislația astfel încât să protejeze și drepturile cuplurilor de același sex, în urma deciziei CEDO de marți, 23 mai curent, care a stabilit că țara vecină încalcă dreptul la viață de familie al cuplurilor gay. Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a declarat la Digi24 că România ar putea fi sancționată prin pierderea dreptului de vot în Consiliul Europei dacă nu pune în aplicare decizia CEDO. Mai mult, el a arătat că există și decizii ale Curții Constituționale în acest sens.

Decizia CEDO: A dat dreptate la 21 de cupluri de același sex din România

„Curtea (CEDO) spune că există o obligație de a proteja și recunoaște cuplurile de același sex, nu în mod obligatoriu prin instituția căsătoriei – ceea ce ar fi o alternativă parteneriatul civil. România, după decizia de astăzi, este obligată – nu ar putea fi obligată, este obligată – să adopte o legislație care să răspundă acestei decizii CEDO. Inclusiv Curtea Constituțională a României, decizia din 2018, are în considerente o exprimare prin care spune că România ar trebui să adopte în viitor o astfel de legislație, pentru că se încalcă dreptul la viață de familie al acestor persoane și, mai mult, avem decizii ale CCR prin care se arată că noțiunea de familie este mult mai largă decât cea rezultată din căsătoria dintre o femeie și un bărbat”, a declarat președintele CNCD, Csaba Asztalos, marți, la Digi24.

El a arătat că țara vecină poate fi sancționată dacă nu aplică decizia CEDO.

„România poate fi sancționată, există o procedură de monitorizare a implementării deciziilor CEDO și poate fi sancționată la nivelul Consiliului Europei, inclusiv cu suspendarea dreptului de vot în această instituție”, a mai spus preșdintele CNCD, precizând că doar Parlamentul poate să legifereze parteneriatul civil, ceea ce este puțin probabil într-un an electoral.

Csaba Asztalos a mai arătat că famiile pot fi formate și doar din mamă cu copii, tată cu copii, sau bunici cu nepoți care nu mai au părinți, și că în realitate există multe familii cu copii care trăiesc în afara căsătoriei.

„În societate se vede o tendință de a avea cupluri heterosexuale care nu apelează la instituția căsătoriei și trăiesc împreună, și dau naștere la copii. Peste 35% din copiii României născuți în ultimii cinci ani sunt născuți în afara căsătoriei”, a mai afirmat Csaba Asztalos.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marţi că România a încălcat articolul 8 din Convenţie – dreptul la „respectarea vieţii private şi de familie” – în cazul cuplurilor de acelaşi sex, în procesul intentat de Buhuceanu, Ciobotaru şi alte 20 de familii împotriva României.

„Curtea observă că – atât la momentul în care reclamanţii au depus cererile la Curte, cât şi în prezent – nu existau şi nu există dispoziţii în legislaţia română care să recunoască căsătoria între persoane de acelaşi sex sau o altă formă de parteneriat pentru cuplurile de acelaşi sex. Dimpotrivă, Codul civil nu recunoaşte în mod expres astfel de parteneriate”, se mai arată în decizia CEDO.

Patriarhia Romană a reacționat marți la decizia CEDO prin care a cerut recunoașterea relațiilor de același sex, arătând că biserica ortodoxă dezaprobă promovarea și legiferarea parteneriatului civil. Potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, partneriatul civil reprezintă „sursa toxică a destrămării importanței și autorității moral formatoare a familiei”.

#CEDO #discriminare #LGBT #Romania

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.