La un an după moartea lui Felis, tânăra transgender care și-a pus capăt zilelor după ce a fost agresată, comunitatea LGBT cere instruirea cadrelor didactice despre identitatea de gen.

Solicitarea este adresată Ministerului Educației și Cercetării și se referă la angajații din instituțiile de învățământ secundar și superior.
Centrul Genderdoc-M își dorește astfel să contribuie la asigurarea copiilor, inclusiv celor LGBT+, cu un mediu de viață sigur și să-i protejeze de hărțuire și violență.

„La un an de la moartea lui Felis, ne dorim ca autoritățile să arate interes față de problemele adolescenților LGBT+ și să participe activ la combaterea discriminării și violenței în școli, prin introducerea informației despre orientarea sexuală și identitatea de gen în curricula școlară și universitară și prin adoptarea cât mai urgentă a legii contra bullying-ului, și supravegherea ca aceasta să fie implementată.
Din păcate, pe parcursul acestui an, Ministerul Educației și al Cercetării al Republicii Moldova nu a arătat disponibilitate de a lua măsuri concrete, care ar aduce schimbări sistemice, de lungă durată în învățământul din Moldova. Cerem Ministerului Educației și al Cercetării să monitorizeze cazurile de bullying din școli și să intervină prompt și serios atunci când le descoperă. Cerem Ministerului Educației și al Cercetării să asigure educația cadrelor didactice din instituțiile de învățământ secundar și superior privind orientarea sexuală și identitatea de gen. Felis nu mai e printre noi. Noi, însă, suntem aici ca să continuăm să luptăm pentru drepturile adolescenților LGBT+”, transmite comunitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cazul lui Felis a șocat după ce în spațiul public au apărut tot mai multe detalii despre cele întâmplate. În primăvara anului trecut, ea s-a apropiat de un coleg și i-a spus că e frumos și că vrea să prietenească eu el, însă adolescentul s-a supărat, iar tatăl lui a contactat mama fetei, a agresat-o verbal și a declarat că îi va face copilul de nerecunoscut.

Presa scria că tânăra transgender a fost agresată în stradă de trei băieți. Aceștia au umilit-o, iar unul dintre ei a bătut-o și chiar a urinat peste ea.

Despre moartea lui Felis s-a aflat pe 12 aprilie, însă până atunci istoria ei era deja cunoscută de întreaga țară, iar Poliția se autosesizase. Ministerul Educației a anunțat, după ce Genderdoc-M a desfășurat un protest la Guvern, că „orice act de discriminare și violență, inclusiv în instituțiile de învățământ” este condamnabil. Autoritatea mai afirma că este deschisă parteneriatelor capabile să contribuie la elaborarea și implementarea practicilor educaționale bazate pe respectarea, protecția și asigurarea drepturilor fiecărui elev, fără deosebire de etnie, confesiune, orientare sexuală, limbă vorbită.

#Felis #GENDERDOC-M #instruite #LGBT #profesori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.