Studenții MGIMO (Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova) au fost transferați la învățământul de la distanță până pe 13 iunie curent, după ce unul dintre ei a fost diagnosticat cu rujeolă. Toate orele de limbi străine și disciplinele speciale, consultările, evaluările curente și intermediare se vor desfășura în acest regim.

Rospotrebnadzor a explicat pentru rbc.ru că au dat universității ordinul de a transfera învățământul la distanță pentru cei care nu erau vaccinați sau nu aveau rujeolă. Însăși conducerea universității poate decide să introducă mai multe restricții.

„Toate orele de limbi străine și discipline speciale, consultări, evaluări curente și intermediare până pe 13 iunie se țin de la distanță”.

MGIMO a menționat că universitatea a dobândit deja suficientă experiență în munca la distanță, iar procesul educațional nu va fi suspendat.

„Căminul nr. 1 al MGIMO de pe strada Novocheremushkinskaya a fost pus în carantină”, a informat consiliul studențesc al căminului.

La începutul lunii martie, Rospotrebnadzor a raportat că incidența rujeolei era în creștere. Până la sfârșitul lunii aprilie, au fost detectate cazuri în 44 de regiuni. Departamentul a explicat creșterea incidenței prin sosirea migranților și creșterea generală a numărului de persoane nevaccinate.

În mai multe universități din Moscova, au fost detectate anterior cazuri de rujeolă, inclusiv la Universitatea de Petrol și Gaze Gubkin, Universitatea Politehnică din Moscova și Universitatea de Stat din Moscova.

La începutul lunii mai, Rospotrebnadzor a anunțat că creșterea incidenței rujeolei la Moscova a fost „izolată”. Medicul-șef sanitar Anna Popova a asigurat că situația nu necesită restricții sistemice.

#la distanta #MGIMO #rujeola

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.