Numărul cererilor de azil depuse pentru prima dată în ţările Uniunii Europene de către persoane în căutare de protecţie internaţională a înregistrat o creştere considerabilă în luna februarie, mai ales din partea sirienilor şi afganilor, indică un raport prezentat joi de Eurostat, agenţia europeană de statistică, transmite Reuters, citat de Agerpres.

În februarie, în statele UE au fost depuse 76.505 prime cereri de azil din partea unor cetăţeni din afara UE, o creştere cu 41% comparativ cu februarie 2022.

Din totalul cererilor de azil, mai mult de trei sferturi au fost primite în Germania, Spania, Franţa şi Italia, iar 2.745 au aparţinut unor minori neînsoţiţi, arată Eurostat.

Potrivit Eurostat, numărul ucrainenilor – care crescuse de la 2.105 în februarie 2022 la 12.190 în martie acelaşi an – a scăzut până la 1.110 în februarie 2023, inclusiv datorită faptului că mulţi refugiaţi ucraineni beneficiază de protecţie temporară.

Cetăţenii ruşi se află pe locul al 8-lea în clasamentul Eurostat, cu 2.385 de cereri.

Uniunea Europeană se confruntă cu un potenţial număr record de tentative de intrări ilegale în acest an. Agenţia de protecţie a frontierelor UE, Frontex, a raportat la începutul lunii mai cel mai ridicat număr de sosiri neautorizate în spaţiul UE pentru perioada de după 2016.

#Eurostat #migranti UE #migratie

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.