Viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, confirmă că peste 1.100 de tone de metal uzat din România au fost transportate pe calea ferată la Uzina Metalurgică din Râbnița, regiunea transnistreană. Declarația vine după apariția informațiilor în spațiul public despre reluarea, pe 19 octombrie, a transportului de fier vechi către întreprinderea din stânga Nistrului.

Întrebat despre această operațiune, Bolea a confirmat că transportul a avut loc, precizând că metalul uzat a ajuns la uzina din Râbnița cu două zile înainte de expirarea autorizației de mediu a întreprinderii, respectiv pe 20 octombrie.

Ministrul a încercat însă să delimiteze responsabilitatea instituției pe care o conduce de aspectele ce țin de autorizarea de mediu, afirmând că Ministerul Infrastructurii nu se ocupă de acest domeniu, ci de asigurarea activității căilor ferate.

„Ministerul Infrastructurii nu se ocupă de autorizare de mediu. Ministerul Infrastructurii se ocupă de încărcarea cu lucru a căilor ferate ale Republicii Moldova”, a declarat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, în cadrul operațiunii au fost transportate peste 1.100 de tone de fier vechi.

Uzina Metalurgică din Rîbnița nu are autorizație de mediu

Uzina Metalurgică din Rîbnița a rămas fără autorizație de mediu. Întreprinderea nu are drept de export sau import și nu poate face tranzacții cu deșeuri metalice. Ultima zi de valabilitate a autorizației a fost 20 octombrie 2026. În conformitate cu legea privind emisiile industriale, adoptate în 2022 și intrată în vigoare în 2024, Uzinei din Rîbnița i s-a prelungit din oficiu ultima autorizație pentru un an. Ulterior, urma să fie solicitată autorizația integrată de mediu.

Potrivit legii, autorizația integrată de mediu este emisă pe un termen de 12 ani, cu dreptul de suspendare, retragere, reexaminare, actualizare și anulare în cazul nerespectării condițiilor autorizației sau al depistării neconformităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fier uzat #uzina metalurgică #Vladimir Bolea

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.