Sindicaliştii din Educaţie organizează un nou protest în Bucureşti, urmând a picheta sediul Guvernului. Ca şi data trecută, sindicaliştii vor mărşălui pe străzile Capitalei, Brigada Rutieră a Capitalei anunţând restricţii de trafic pentru derularea manifestării.

Cele trei mari federaţii din Educaţie organizează, marţi, de la ora 11.00, un nou protest în Bucureşti. În ciuda promisiunilor pe care le-au primit din partea Guvernului şi a ministerelor de linie, sindicaliştii au decis să continue greva şi să-şi prezinte revendicările în cadrul unei manifestări stradale.

De asemenea, instituţia precizează că, după debarcarea participanţilor, sub îndrumarea poliţiştilor rutieri, autocarele vor fi direcţionate pentru a fi parcate pe Splaiul Independenţei, segmentul cuprins între Pod Grozăveşti şi Pod Cotroceni, sensul către Pod. Cotroceni, benzile I şi II de circulaţie.

”În funcţie de numărul participanţilor, Brigada Rutieră va adopta măsuri de restricţionare a traficul rutier în dinamică astfel încât fluenţa şi siguranţa participanţilor la traficul rutier să nu fie afectată”, a mai transmis Brigada Rutieră.

Reprezentanţii sindicatelor au declarat, luni, după discuţiile de la Ministerul Muncii, că au cerut o majorare salarială până la finalul anului şi să li se garanteze că în legea salarizării profesorul debutant va avea salariul cel puţin egal cu salariul mediu pe economie.

Ei au transmis că nu există motive ca protestul programat pentru marţi să nu aibă loc, întrucât nu au obţinut nimic concret.

De asemenea, sindicaliştii au cerut o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis, căruia îi solicită să-şi exercite rolul de ”mediator între stat şi societate pentru a obţine din partea Executivului soluţii reale şi imediate pentru sistemul de învăţământ”. Liderii sindicali au transmis preşedintelui că, până în acest moment, oferta Guvernului nu răspunde niciuneia dintre revendicările protestatarilor. Solicitarea sindicatelor a fost înregistrată la Administraţia Prezidenţială, care nu a transmis deocamdată vreun răspuns.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că la negocierile de luni cu sindicatele din Educaţie a avut ”un mandat desprins pe două paliere”: de a discuta ceea ce se întâmplă cu greva şi de a scurta termenul iniţial, de 15 iulie, pentru legea salarizării. La rândul său, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a precizat că, în acest moment, ”nu suntem în situaţia în care să temporizăm în vreun fel calendarul de examene”.

”Termenul pentru încheierea mediilor pentru clasa a XII-a şi clasa a XIII-a, în cazul învăţământului seral, este de 2 iunie. În cazul în care va fi nevoie, vom prelungi acest termen, astfel încât toţi copiii să aibă situaţia şcolară încheiată”, a arătat ea.

#educație #protest #Rominia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.