Directori de top în domeniul inteligenţei artificiale, inclusiv CEO-ul OpenAI, Sam Altman, s-au alăturatexperţilor şi profesorilor care avertizează în privinţa ”riscului de extincţie din cauza inteligenţei artificiale”, îndemnând factorii de decizie să-l echivaleze cu riscurile prezentate de pandemii şi război nuclear, transmite Reuters.

”Atenuarea riscului de extincţie din cauza inteligenţei artificiale ar trebui să fie o prioritate globală, alături de alte riscuri la scară societală, cum ar fi pandemiile şi războiul nuclear”, au scris peste 350 de semnatari într-o scrisoare publicată de Centrul nonprofit pentru Siguranţa Inteligenţei Artificiale (CAIS).

Pe lângă Altman, ei inclus directori generali ai firmelor de inteligenţă artificială DeepMind şi Anthropic şi directori de la Microsoft şi Google.

Printre aceştia se numără şi Geoffrey Hinton şi Yoshua Bengio, doi dintre cei trei aşa-numiţi ”naşi ai inteligenţei artificiale” care au primit premiul Turing 2018 pentru munca lor în domeniul învăţării profunde, şi profesori din instituţii, de la Harvard până la Universitatea Tsinghua din China.

O declaraţie a CAIS a scos în evidenţă Meta, unde lucrează al treilea naş al AI, Yann LeCun, pentru că nu a semnat scrisoarea.

Scrisoarea a coincis cu reuniunea Consiliului pentru Comerţ şi Tehnologie SUA-UE din Suedia, unde politicienii sunt aşteptaţi să vorbească despre reglementarea AI. Elon Musk şi un grup de experţi în AI şi directori din industrie au fost primii care au citat potenţiale riscuri pentru societate, în aprilie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evoluţiile recente în domeniul inteligenţei artificiale au creat instrumente despre care susţinătorii spun că pot fi folosite în aplicaţii, de la diagnosticare medicală până la scrierea de documente juridice, dar acest lucru a stârnit temeri că tehnologia ar putea duce la încălcări ale confidenţialităţii, campanii de dezinformare a puterii şi să ducă la probleme cu ”maşinile inteligente”.

Pionierul AI Hinton a declarat anterior pentru Reuters că AI ar putea reprezenta o ameninţare ”mai urgentă” pentru umanitate decât schimbările climatice. Săptămâna trecută, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, s-a referit la UE AI, primele eforturi de a crea un regulament pentru AI, ca fiind supra-reglementare şi a ameninţat că va părăsi Europa. El şi-a inversat atitudinea în câteva zile, după criticile politicienilor.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va întâlni cu Altman joi.

#experti #Inteligență Artificială

Formarea unui nou guvern se amână, iar Președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze un premier după 1 septembrie, potrivit surselor Antena 3 CNN. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu are în prezent cele 233 de voturi necesare învestirii, dar a adăugat că situația se va clarifica la începutul lunii viitoare. Și premierul interimar Ilie Bolojan consideră puțin probabil ca Executivul să fie votat în august, deoarece mulți parlamentari sunt în concediu, iar validarea guvernului necesită prezența fizică în Parlament.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari, el arătând că astăzi, nu are cele 233 de voturi pe care să le pună pe masa preşedintelui Nicuşor Dan dar săptămâna viitoare nu ştie să spună dacă le va avea.

„De joi, până astăzi, nu s-a întâmplat nimic. După cum vedeţi, e foarte puţină lume în Parlament. Rămân la ceea ce vă tot spun de vreo două săptămâni, că în jurul datei de 1 septembrie, probabil, lucrurile vor fi mai clare. Până atunci, vedeţi că sunt preocupări, şi pentru asta le mulţumesc parlamentarilor, chiar dacă sunt prezenţi fizic sau online, că în aceste săptămâni au fost cât se poate de receptivi şi au reuşit prin Parlament să trecem nu doar legi care ţin de PNRR şi de a absorbi cât mai mulţi bani din PNRR, ci şi legi care sunt esenţiale pentru români. Şi chiar săptămâna trecută au trecut câteva în Cameră şi ştiu că e convocată sesiune extraordinară la Senat, de asemenea pentru legi care nu sunt parte a PNRR-ului, dar sunt importante”, a afirmat Grindeanu.

Despre termenul avansat de el iniţial, de 15 august, pentru o nouă nominalizare de premier, Sorin Grindeanu a spus: „Am fost optimist. Cred că 1 septembrie, fiindcă vedeţi, e 17 august, prea puţină lume e prin Parlament”.

Potrivit lui Grindeanu, „un guvern în forma în care pare că se cristalizează, ori în jurul PSD-ului, ori în jurul PNL-ului, USR-ului, ar fi un guvern care ar trece la limită”.

„Aşa cum ştiţi, nu se poate vota online un guvern, trebuie prezenţă fizică. Este evident că în perioada aceasta, chiar dacă parlamentarii au fost prezenţi, unii fizic, unii online, e dificil, foarte dificil să ai, într-un scenariu de acest tip, un succes, având vacanţă parlamentară, şi atunci, de aceea cred că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari”, a explicat liderul PSD.

Întrebat dacă are 233 de voturi pe care să le pună în faţă preşedintelui, Sorin Grindeanu a răspuns: Săptămâna viitoare nu ştiu să vă răspund, pot să vă răspund astăzi. Astăzi, nu”.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, le-a spus liberalilor din Timiș, luni seara, într-o ședință, că este puțin probabil ca în luna august sa poată fi votat un nou Guvern. „(n.r. – Parlamentarii) Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună”, a afirmat el, potrivit stenogramelor.

”În termen reali, ca să votezi un guvern, trebuie să convoci Parlamentul. Votul nu se poate face decât fizic, cu prezență fizică. Parlamentarii, și eu sunt tot parlamentar, deci pot să vorbesc cu tine și domnul Pîslaru, dar nu o să-i găsești de muncă. Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună, dacă nu există o majoritate puternică care să susțină un nou Guvern, să se convoace Parlamentul pentru această problemă. Norocul nostru și șansa noastră este că la legile care țin de fonduri europene pot să votez și de pe tabletă. Atunci au putut fi trecute legile pentru că, indiferent pe unde erau, au putut să voteze, ceea ce a fost un lucru bun, trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat Bolojan.

El a spus că „decât să fii într-o coaliție care nu face ce trebuie, „mai bine stai în opoziție”.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, social-democrații încearcă să obțină sprijin de la UDMR, dar și de la parlamentari nemulţumiţi din AUR şi PNL.

PSD și-ar dori să preia puterea odată cu începutul sesiunii parlamentare de toamnă. Surse politice au declarat pentru Antena 3 CNN că social-democrații contează pe 180 de voturi, aceleași pe care le-a avut și guvernul Veștea, care a picat la vot în Parlament. Acestor voturi s-ar adăuga cele de la UDMR. Liderii formațiunii maghiare nu au făcut un secret din faptul că își doresc ca această criză politică să se încheie și să fie învestit un guvern cu puteri depline. De asemenea, UDMR nu a exclus sprijinirea unui guvern minoritar PSD.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, PSD a încheiat acorduri cu două grupuri parlamentare, inclusiv Uniți pentru România (UPR), pentru sprijinirea unui guvern minoritar social-democrat.

Astfel, PSD ar strânge între 233 și 240 de voturi, un minim necesar pentru învestirea guvernului.

De asemenea, președintele Nicușor Dan și-ar dori să nominalizeze un premier în jurul datei de 1 septembrie. Șeful statului are pe masă două variante: Sorin Grindeanu (PSD) sau Alexandru Nazare (PNL).

Președintele a declarat anterior că până nu va avea certitudinea că există șanse ca un guvern să fie învestit nu va nominaliza un alt premier, după ce două propuneri anterioare – Eugen Tomac și Adrian Veștea – au eșuat.