La summitul de la Vilnius, liderii țărilor membre NATO ar trebui să anunțe un pachet semnificativ de asistență militară pentru Ucraina pentru o contraofensivă de succes a Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, într-o conferință de presă la Oslo.

Casa Albă: Ucraina va lansa o contraofensivă la vară. „Vrem să aibă tot ce are nevoie pentru a se apăra”

„La Vilnius, unde liderii se vor întâlni pentru un summit, noi și prietenii noștri ucraineni ne putem aștepta la un pachet foarte puternic de asistență politică și practică <…>. Accentul nostru imediat este să maximizăm sprijinul nostru pentru Ucraina în lumina contraofensivei sale care vizează recucerirea unui sfert din teritoriile sale care s-au separat de Rusia în ultimul an”, a spus el.

Secretarul de stat a mai menționat că șefii de stat și de guvern ai țărilor NATO vor discuta, în special, modalități de consolidare a cooperării dintre alianță și Ucraina. „Accentul nostru se pune pe măsurile care ne vor permite să consolidăm în continuare relațiile dintre Ucraina și NATO și să continuăm să aducem Ucraina la standardele Alianței Nord-Atlantice și la compatibilitatea cu aceasta <…>, precum și să consolidăm relațiile politice dintre NATO și Ucraina”, a subliniat diplomatul.

Summitul NATO de la Vilnius va avea loc în perioada 11-12 iulie.

În septembrie, președintele Ucrainei Volodymyr Zelensky a depus o cerere de aderare a Ucrainei la NATO într-o manieră accelerată. În luna mai trecută, el a spus că se așteaptă să audă la summitul NATO de la Vilnius „ceva mai mult decât despre „ușile deschise” ale alianței”.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, la o conferință de presă la Oslo, că alianța nu a luat încă decizii privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar consideră că este important ca Kievul să câștige conflictul. „Primul și cel mai important lucru pentru NATO în contextul Ucrainei este să se asigure că va câștiga războiul. <…> La summitul [iulie] de la Vilnius, sunt absolut sigur că principala problemă va fi sprijinul Ucrainei și extinderea asistenței militare specifice trimise acesteia”, a subliniat secretarul general.

Autoritățile Statelor Unite și ale Ucrainei vorbesc de câteva luni despre viitoarea contraofensivă a Forțelor Armate ale Ucrainei. Faptul că va începe în viitorul apropiat, la sfârșitul lunii mai, a fost anunțat de comandantul forțelor terestre ale Ucrainei Oleksandr Syrsky, precum și de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare Oleksiy Danilov. Acesta din urmă a remarcat că acest lucru s-ar putea întâmpla „mâine sau săptămâna viitoare”, dar datele specifice, potrivit lui, nu pot fi numite.

John Kirby, coordonatorul de comunicații strategice la Consiliul Național de Securitate al Casei Albe, a declarat ieri că Ucraina urmează să lanseze o contraofensivă în vară. Mihail Podolyak, un consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a spus că a început deja și că se desfășoară „operațiuni separate”.

Armata rusă monitorizează afirmațiile privind contraofensiva Ucrainei și le ține cont atunci când planifică o operațiune militară, a spus Kremlinul. În același timp, purtătorul de cuvânt al președintelui Dmitri Peskov a refuzat să comenteze datele că contraofensiva ucraineană a început deja și a transmis întrebări Ministerului Apărării. La mijlocul lunii mai, departamentul militar a raportat încercări de operațiuni ofensive de-a lungul întregii linii de contact în direcția Soledar, dar toate atacurile, după cum se afirmă în minister, au fost respinse.

#Antony Blinken #contraofensivă #NATO #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.