România sprijină Ucraina în drumul spre aderarea la NATO. Declarația comună adoptată în Republica Moldova!

Preşedintele Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, au adoptat, joi, o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, documentul fiind andosat de cei doi lideri politici în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc în marja participării la summitul Comunității Politice Europene din Republica Moldova, organizat la Castelul Mimi din Bulboaca, scrie CaleaEuropeană.

Today I signed with President @ZelenskyyUa the Presidential Joint Declaration on the Euro-Atlantic integration of Ukraine. Romania🇷🇴 will continue its strong multidimensional support for 🇺🇦, ensuring the ability of Ukraine to defend its sovereignty and territorial integrity. pic.twitter.com/aUb5COVWWi

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 1, 2023

“Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.

Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.

De asemenea, România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite.

Textul declarației comune adoptate de cei doi președinți

Recunoscând necesitatea de a continua întărirea capacității consolidate a comunității euroatlantice de a contracara provocările și amenințările existente și potențiale la adresa securității globale,

Subliniind faptul că Federația Rusă reprezintă amenințarea cea mai semnificativă și directă la adresa securității Aliaților și a păcii și stabilității în regiunea euroatlantică, așa cum este stipulat în Conceptul Strategic al NATO din 2022, adoptat de șefii de stat și de guvern la Summitul NATO de la Madrid din 29 iunie 2022,

Respingând ferm pretențiile Rusiei cu privire la o zonă de influență și recunoscând dreptul Ucrainei de a-și alege propriile aranjamente de securitate, inclusiv o viitoare aderare la NATO,

Reafirmâmd deciziile Summitului de la Madrid cu privire la importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică,

Reafirmând că NATO nu caută confruntare, nu reprezintă o amenințare la adresa Federației Ruse și va continua să răspundă la amenințările și acțiunile ostile ale Rusiei într-un mod unitar și responsabil, inclusiv prin consolidarea descurajării și a apărării pentru toți aliații, prin sporirea rezilienței și prin sprijinirea partenerilor săi în procesul de a contracara ingerințele și agresiunile maligne,

Luând notă de Paragraful 4 din Declarația Summitului de la Madrid a șefilor de stat și de guvern din cadrul NATO care au participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Madrid din 29 iunie 2022, care prevede că Alianța își reiterează sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv în ceea ce privește apele sale teritoriale, precum și că sprijină pe deplin dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare și la alegerea propriilor sale angajamente de securitate,

Făcând referire la Articolul 10 din Tratatul NATO de la Washington, care prevede clar că orice alt stat european aflat în poziția de a promova principiile acestui Tratat și de a contribui la securitatea zonei nord-atlantice poate fi invitat să adere la acest tratat,

Reafirmând Declarația Summitul NATO de la București din 2008, în care Aliații au convenit că Ucraina va deveni stat membru al NATO, atunci când condițiile vor fi îndeplinite,

Luând în considerare Paragraful 18 din Declarația Summitului de la Madrid, adoptată de șefii de stat și de guvern NATO care au participat la reuniunea Consiliului Nord Atlantic de la Madrid din 29 iunie 2022, în care Aliații își reafirmă angajamentul față de politica NATO a Ușilor Deschise,

Reamintind Paragraful 40 din Conceptul Strategic al NATO din 2022, care afirmă că ușa NATO va rămâne deschisă tuturor democrațiilor europene care împărtășesc valorile Alianței, care sunt dispuse și capabile să își asume responsabilitățile și obligațiile aderării la NATO și a căror calitate de membru contribuie la securitate comună,

Recunoscând că extinderea NATO a fost un succes istoric, care a contribuit la pacea și stabilitatea regiunii euroatlantice,

Având în vedere Constituția Ucrainei, care definește obținerea dreptului de membru cu drepturi depline la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord ca un obiectiv strategic al statului,

Luând în considerare sprijinul majorității covârșitoare a populației ucrainene pentru integrarea Ucrainei în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord,

Constatând contribuția semnificativă a Ucrainei la securitatea regiunii nord-atlantice, în special eforturile sale de a combate agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei,

Având în vedere Apelul comun al Președintelui Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, Președintelui Radei Supreme a Ucrainei Ruslan Stefanchuk, Prim-ministrului Ucrainei Denys Shmyhal către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord din 30 septembrie 2022 cu privire la cererea Ucrainei de aderare la NATO,

Salutând Declarația comună a Președinților a nouă state membre NATO din Europa Centrală și de Est din 2 octombrie 2022, semnată de Președintele României, care evidențiază sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Alianță și încurajează Aliații să crească în mod substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei,

Reamintind că relația noastră bilaterală se bazează pe valori comune, relații de bună vecinătate, principii democratice, respect pentru drepturile omului și valorile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, așa cum sunt consacrate în Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina, semnat la 2 iunie 1997, în Constanța,

Președintele României și Președintele Ucrainei

Salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce privește avansarea pe calea integrării euroatlantice;

Confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susținere a integrării Ucrainei în cadrul Alianței și pentru implementarea standardelor NATO;

Exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanțiile internaționale de securitate pentru Ucraina înaintea obținerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022;

Declară următoarele:

România va continua sa promoveze sprijinul politic și practic al Alianței pentru Ucraina în vederea asigurării abilității Ucrainei de a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială;

Ucraina va continua să își aprofundeze interoperabilitatea cu NATO, și să își modernizeze forțele de securitate și militare. Ucraina apreciază în mod deosebit susținerea politică și practică oferită de România și de poporul român în aceste momente critice, inclusiv, dar fără a se limita la, primirea de refugiați, tranzit pe teritoriul național al asistenței internaționale, facilitarea exporturilor de cereale, susținere pentru eforturile Ucrainei de apărare națională și creștere a rezilienței, inclusiv creșterea capacităților de apărare;
Ucraina salută eforturile și inițiativele propuse de România cu privire la reconstrucția post-conflict;

România va susține Ucraina atât timp cât va fi necesar. Va continua să ofere susținere multidimensională pentru Ucraina și să solicite consolidarea susținerii și asistenței internaționale pentru Ucraina. România va susține Ucraina în reconstrucția și redresarea post-conflict în vederea asigurării unui stat stabil, sigur și rezilient;

Iau act că România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite;

Continuă să lucreze împreună pentru a:

susține stabilitatea și reziliența statelor vulnerabile din regiune, afectate de războiul de agresiune al Federației Ruse;

asigura libertatea și siguranța navigației în Marea Neagră, în concordanță cu normele și principiile internaționale;

obține securitate, stabilitate, democrație și prosperitate de durată în regiunea Mării Negre.

Semnat în dublu exemplar la 1 iunie 2023 în limba engleză.

Pentru România

Președintele
Klaus Werner Iohannis

Pentru Ukraine

Președintele
Volodimir Zelenski

#Vladimir Zelenski #NATO #Ucraina #Klaus Iohannis #Romania

Un pescar din Alaska a postat pe Facebook și Instagram imaginile unei capturi rare – un pește negru cu portocaliu care avea carnea albastră. Totodată, el a arătat schimbarea culorii cărnii după gătire.

Joe Chmeleck, proprietarul „The Lodge at Otter Cove” din Homer, Alaska, a prins un Greenling de stâncă (Hexagrammos lagocephalus) la finalul lunii trecute, potrivit informațiilor postate pe rețelele sociale, citate de Fox News.

„Am fost azi la pescuit și am prins un greenling de stâncă”, a scris el pe 28 august. „Carnea lui e albastră. Devine albă când o gătești. Natura este incredibilă”. El a spus ulterior că gustul cărnii este asemănător cu cel al cărnii de păstrăv.

Departamentul de Pescuit și Vânat din Alaska nu a reușit până acum să ofere recomandări legate de consumul acestor pești pentru că nu au fost adunate suficiente exemplare pentru a se testa nivelul de mercur al acestei specii.

Greenlingul de stâncă, denumit oficial Hexagrammos lagocephalus, este un pește marin găsit pe coasta de nord a Pacificului, din California până în Alaska.

Potrivit Departamentelor de Pescuit și Vânat din Oregon și Washington, Greenlingul de stâncă are solzi închiși la culoare și un model „pătat”, care poate fi roșu, maroniu, portocaliu sau verde, pentru ca peștele să se camufleze cu mediul înconjurător. Totodată, ambele agenții susțin că peștele are gura și carnea de culoare albastră sau albastră-verde.

Oamenii de știință nu sunt siguri care este motivul pigmenților de culoare în țesut, însă știu că acest colorit apare pentru că specia produce biliverdină, o secreție verde, arată fundația de cercetare marină Oregon Sea Grant.