Deținătorii de patentă au venit astăzi, 5 iunie, la Guvern pentru a-și exprima nemulțumirea de faptul că dreptul de activitate le-a fost prelungit doar până în iulie 2023 și de faptul că alte patente nu mai pot fi eliberate. Participanții la flashmob au venit cu pancarte și cu un rucsac pentru ministrul Dumitru Alaiba. Au explicat și ce au pus în el.

„Avem un rucsac pentru domnul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, și vrem să-i dăm un sfat de la oamenii simpli, de la vocea poporului, vrem să-i înmânăm al doilea rucsac și să-i spunem în mesajul oamenilor simpli: Domnule Alaiba, călare pe TikTok, nu se face economie! În acest rucsac este un aparat de casă, peștișorul de aur și este… sunt revendicările noastre”, a spus o participantă a flashmob-ului.

Ulterior, aceștia au susținut și o conferință de presă la IPN, în care au menționat că alternativa patentei de întreprinzător poate fi doar impozitul unic diferențiat, fiindcă piețele și volumul de marfă este diferit și nu toți sunt pe același cântar.

Anterior, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a precizat că „această măsură are menirea să asigure condiții echitabile și competitive de dezvoltare a mediului de afaceri și să contribuie la îmbunătățirea mecanismelor fiscale naționale”.

Potrivit ministerului, spre deosebire de patenta de întreprinzător, activitatea independentă oferă mai mult suport din partea Guvernului, dar și numeroase avantaje pentru dezvoltarea afacerii.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Fiscal de Stat, la finalul anului 2022 erau înregistrate circa 2.000 de activități independente, în timp ce numărul patentelor pentru activitatea de comerț cu amănuntul este de aproximativ 5.000.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că termenul de desfăşurare a activităţii de comerţ în baza patentei a fost prelungit până pe 1 iulie 2023. Patenta de întreprinzător este în prezent utilizată în activităţile de comerţ cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri, pavilioane şi din autovehicule. De asemenea, este vorba şi despre comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor.

#Dumitru Alaiba #flashmob #Guvern #patentari

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.