Gheorghe Borș, procuror în cadrul Procuraturii Generale, nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, fiind audiat în calitate de candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Potrivit Comisiei, Borș nu „întrunește criteriile de integritate financiară și etică”.

„Informația detaliată despre rezultatul evaluării se conține în decizia transmisă candidatului și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz. Candidatul poate accepta sau refuza publicarea deciziei Comisiei Pre-Vetting, potrivit prevederilor Legii nr. 26/2022. Dacă în 48 de ore din momentul primirii deciziei, candidatul nu notifică Comisia despre refuzul privind publicarea deciziei, aceasta va fi plasată pe pagina web a Comisiei, în formă depersonalizată. Decizia este cu drept de atac și poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în 5 zile din data recepționării, fără respectarea procedurii prealabile. Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Doar candidații care promovează evaluarea Comisiei Pre-Vetting sunt eligibili pentru funcția de membru în CSP”, anunță Comisia Pre-Vetting.

Interviul cu Gheorghe Borș a durat puțin peste o oră, iar întrebările membrilor Comisiei adresate candidatului s-au referit la aspecte ce țin de integritatea financiară a acestuia, se mai arată în nota informativă a Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gheorghe Borş și-a făcut studiile la Universitatea din Iaşi, iar cariera a început-o în anul 1998, în Procuratura din Hînceşti. La 22 decembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale, secția politici, reforme și management al proiectelor, scrie anticoruptie.md.

În 2021, după decesul tatălui, omul legii a moştenit o casă de locuit cu suprafaţa de 127,3 metri pătraţi, evaluată la 100.000 de lei, terenul aferent gospodăriei şi 7 terenuri cu destnaţie agricolă. Acuzatorul are de achitat trei credite: de 160.000 lei, până în 2033, şi altele două, contractate anul trecut, în sumă totală de 65.887 lei, până în 2023.

Gheorghe Borş a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 364.192 de lei, iar soţia sa, angajată la Procuratura Hânceşti, a fost remunerată cu 175.355 lei.Anul trecut. Asociaţia Procurorilor i-a acordat acuzatorului un ajutor de 15.000 lei în legătură cu decesul tatălui.

#CSP #evaluare #Gheorghe Bors

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.