Membrii Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) sunt indignați de modificările adoptate de Guvern privind Legea bugetului de stat pentru anul 2023, pe motiv că doar unii judecători și miniștri vor beneficia de lefuri mai mari. Opinia CSP pe marginea acestui subiect a fost remisă în adresa Parlamentului, iar documentul a fost făcut public.

„Redacția actuală a Proiectului, în varianta aprobată de Guvern, creează premisele și riscul instituirii unei discriminări în raport cu salarizarea procurorilor, ceea ce nu este compatibil nici cu esența principiilor de drept, dar nici cu practicile consacrate circumscrise subiectului”, se arată în document.

„La data de 31.05.2023, în ședința Guvernului a fost aprobat Proiectul de lege privind modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2023, prevederile căruia au tangență, implicit, și cu salarizarea procurorilor, însă acest din urmă aspect a fost neglijat, iar Consiliului Superior al Procurorilor nu i-a fost solicitat un aviz aferent situației descrise. Respectiv, intervenim la această etapă a procesului de legiferare și prezentăm un punct de vedere asupra proiectului nominalizat întru anticiparea și, eventual, evitarea admiterii unui tratament diferențiat, lipsit de suport factologic și juridic referitor la o categorie profesională… Într-o democrație autentică, judecătorii și procurorii, cărora li s-a încredințat puterea de a decide cu privire la drepturile și libertățile omului, trebuie să posede inclusiv o independență materială și un sentiment de siguranță cu privire la viitorul lor, statul având obligația de a le stabili o remunerație corespunzătoare, care să fie pe măsura statutului și funcțiilor pe care aceștia le exercită, astfel încât să compenseze efortul și responsabilitățile lor”, se menționează în opinia CSP.

Documentul a fost expediat în adresa Parlamentului, iar membrii CSP au explicat care sunt cerințele acestora.

„Analizând subiectul de referință, atragem atenția că pe parcursul ultimilor ani, procurorii au fost lipsiți de mai multe garanții sociale (dreptul la locuință de serviciu, dreptul la vârsta de pensionare, dreptul la stabilirea cuantumului pensiei, dreptul la călătorii gratuite în transportul public, etc.), iar condițiile răspunderii disciplinare au fost înăsprite, toate acestea fiind reduse inclusiv și sub justificarea majorării salariale, care, prin prezentul Proiect, tot a fost neglijată, generând-se un impact negativ asupra prestației profesionale. Pe de altă parte, în ultima perioadă au existat mai multe modificări legislative care au extins încărcătura profesională din activitatea procurorilor, fiindu-le adăugate în competență exclusivă investigarea mai multor infracțiuni și realizarea de acțiuni procesuale, iar respectivul efort trebuie să aibă ca și contrabalanță – un salariu corespunzător și o stabilitate în evoluția practicilor de retribuire a muncii efectuate. Pentru toate aceste considerente, prin prezentul demers, solicităm reevaluarea prevederilor Proiectului vizat cu includerea modificărilor corespunzătoare în art.10 din Legea nr.359/2022 privind bugetul de stat pentru anul 2023, inclusiv și raportat la valoarea de referință pentru calcularea salariului procurorilor, astfel încât să se respecte principiul echității și securității juridice”, se arată în documentul semnat de membrii CSP.

Amintim că miniștrii și unii judecători vor beneficia de lefuri mai mari. Conform proiectului publicat de Guvern, indicele de referință pentru leafa de ministru ajunge la 3600 de lei. Același indicator se va referi și la vicepremier, dar și la secretarul de stat al Guvernului. Pentru comparație, actualmente, valoarea de referință pentru ultima funcție este de 1800 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comparativ cu prevederile stabilite la 1 ianuarie 2023, și judecătorii de la CSM și CSJ vor avea salarii mai mari. La început de an, valoarea de referință la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) era de 2600 de lei. Noul proiect prevede ca indicatorul să crească la 3000 de lei.

#CSP #parlament #salarii majorate

Australia urmărește cu interes încercarea Canadei de a-și aprofunda relația cu Uniunea Europeană și spune că împărtășește aceeași direcție, într-un moment în care tot mai multe țări caută alternative la dependența comercială de Statele Unite, scrie antena3.ro.

Un ministru australian a declarat marți, 15 septembrie, că țara sa este pe aceeași lungime de undă cu Canada, care încearcă să construiască legături mai strânse cu Uniunea Europeană, pe fondul escaladării războiului comercial dintre Ottawa și Washington.

Premierul canadian Mark Carney a declarat duminică faptul că țara sa urmărește o „alianță unică” cu Uniunea Europeană, dar nu intenționează să devină membră a blocului comunitar. Declarația a venit după ce Wall Street Journal a scris că Ottawa analizează posibilitatea ca Canada să devină un fel de „membru asociat” al UE.

„Suntem pe aceeași lungime de undă”, a declarat marți ministrul australian al Comerțului, Don Farrell, pentru Sydney Morning Herald.

„Vom urmări cu mare interes ceea ce face Carney”, a adăugat el.

Farrell nu a explicat însă dacă Australia negociază deja o relație mai strânsă cu Uniunea Europeană sau ce formă ar putea avea un asemenea parteneriat.

Și Australia încearcă să-și diversifice relațiile comerciale după ce mai multe dintre exporturile sale au fost lovite de tarife americane, în ciuda alianței de securitate de lungă durată cu Statele Unite și a acordului de liber schimb dintre cele două țări.

Un purtător de cuvânt al Departamentului australian pentru Afaceri Externe și Comerț nu a răspuns solicitării Reuters pentru un punct de vedere.

Între timp, Canada și UE discută despre posibilitatea ca bunurile, serviciile și angajații canadieni din sectoare strategice, precum energia, inteligența artificială, apărarea și mineralele critice, să poată circula mai liber, potrivit Wall Street Journal.

Discuțiile vizează și proiecte comune de infrastructură, printre care cabluri submarine, centre de date, sisteme de stocare în cloud, rețele de sateliți și facilități prin care energia canadiană să poată fi transportată către Europa.

Carney a discutat în repetate rânduri cu mai mulți lideri europeni, în special cu președintele francez Emmanuel Macron, despre posibilitatea ca cetățenii canadieni să poată locui și lucra fără viză în Uniunea Europeană, potrivit WSJ, care citează doi oficiali familiarizați cu discuțiile.

Sydney Morning Herald scrie că Don Farrell este deschis mai multor variante de cooperare cu UE, cu excepția construirii unor noi cabluri de fibră optică între Australia și Europa, din cauza distanței foarte mari.

„Lumea se împarte între protecționiști și cei care susțin comerțul liber”, a spus ministrul australian. „Este incontestabil că prosperitatea Australiei din ultimii 50 de ani s-a bazat pe deschiderea noastră către lume”, a adăugat el.

Australia și Uniunea Europeană au semnat în martie un acord de liber schimb, după opt ani de negocieri. Acordul elimină taxele vamale pentru aproape toate bunurile și ar putea facilita, în același timp, accesul UE la mineralele critice australiene.