Birocrația, economia tenebră și lipsa forței de muncă sunt principalii trei factori care împiedică dezvoltarea economică a Republicii Moldova. O spune ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, potrivit căruia cele mai vizibile acțiuni ale echipei sale vizează reducerea birocrației și digitalizarea proceselor, care au drept obiectiv eliminarea corupției din economie.

De asemenea, vicepremierul spune că lipsa forței de muncă este o problemă pentru Republica Moldova care poate fi soluționată prin angajarea legală în câmpul muncii a cetățenilor străini, notează ipn.md.

„Asta e cea mai vizibilă acțiune a noastră, dar nu unica. Birocrația ne costă imens. Doar printr-un prim pachet de reducere a birocrației noi economisim antreprenorilor cel puțin 50 de milioane de lei anual și cel puțin 200 de mii de ore de lucru anual. E timpul pe care noi deja l-am redus din timpul de așteptare. Birocrația merge întotdeauna mână în mână cu corupția. Când ai proceduri complicate, timp de conformare și rânduri, întotdeauna este alături corupția care îți rezolvă problema. Prin digitalizare și reducerea birocrației miza cea mare este să eliminăm corupția din economie” , a spus Dumitru Alaiba.

Mai mult, ministrul spune că economia tenebră este una dintre problemele majore cu care se confruntă Republica Moldova, care cauzează pierderi colosale la bugetul de stat și inechitate între antreprenori.

„42% din economia noastră este gri. Practic, avem jumătate din economie care nu este captată de PIB. Asta este grav nu doar pentru că statul nu încasează unele venituri, dar asta creează și inechitate pentru că cineva plătește taxe și impozite și are un anumit preț pentru produse și servicii, iar altcineva nu plătește aceste taxe. Unde e cash acolo este și evaziunea. Cel mai grav este că din cauza asta noi, Guvernul, nu comunicăm cu jumătate din economie. Orice lege, subvenții sau politică fiscală nu ajunge la jumătate din economie, pentru că această economie este în afara statului”, a mai spus ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit oficialului, lipsa forței de muncă este cauzată de migrația masivă a cetățenilor și poate fi soluționată prin angajarea în câmpul muncii a cetățenilor altor state.

„Trebuie să fim mai deschiși, să avem capacitatea de a oferi legal, în baza anumitor criterii, posibilitatea cetățenilor din alte state să muncească în Republica Moldova, să plătească aici impozite și din aceste impozite să avem și de pensii”, a explicat vicepremierul Alaiba.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alaiba #cetățeni #impozite

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.