Curtea de Apel Chișinău a dezvăluit motivul condamnării lui Ilan Șor la 15 ani de închisoare pentru înșelăciune și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”. Verdictul a fost anunțat pe 30 mai, la o lună și jumătate de la condamnarea definitivă din 13 aprilie a acestui an. Argumentele completului de judecată sunt expuse pe 228 de pagini.

Bunurile lui Șor, care au fost sechestrate, vor fi acum confiscate în favoarea statului, respectiv 5 miliarde 291 milioane lei. În 2017, Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare pentru fraudă și spălare de bani în dosarul. Dosarul era pe rolul Curții de Apel Chișinău, iar ședințele de judecată au fost amânate în mod repetat.

În 2019, Ilan Shor a părăsit țara. Se crede că se află în Israel, de unde organizează proteste împotriva actualului guvern.

Anul trecut, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Sancțiunile includ interdicția de a intra în Statele Unite ca imigrant sau non-imigrant. Recent, Consiliul Uniunii Europene a decis să impună sancțiuni fugarilor Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe, deputatului Marina Tauber, care este urmărită penal în mai multe dosare, și rusului Igor Chaika. Sancțiunile vizează înghețarea fondurilor în UE, precum și interdicția de călătorie.

Pe 5 iunie, Norvegia a anunțat și că s-a alăturat sancțiunilor impuse de Consiliul UE.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat joi, 13 aprilie curent, la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, în cea de-a doua instanță. A fost privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe termen de 5 ani și s-a dispus încasarea de la politicianul fugar a sumei de 5,2 miliarde de lei.

Recent, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a menționat că Ilan Șor ar putea să-și ispășească pedeapsa chiar și în Israel, nu obligatoriu în Moldova. Totuși, decizia urmează să fie luată de autoritățile din Israel.

Între timp, procurorii, de comun cu ARBI, au pus sechestru pe mai multe bunuri, în valoare de 1,36 miliarde de lei, care aparțin lui Șor. Este vorba de proprietăți cu capital social, terenuri, mijloace de transport, aeronave.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#condamnare #Curtea de Apel Chișinău #Ilan Șor

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china