În perioada 05 – 11 iunie 2023, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat se ridică la peste 609,8 milioane de lei.

Totodată, în perioada 05 – 11 iunie 2023, de către persoane fizice au fost introduse bunuri a căror valoare în vamă depășește limita neimpozabilă, fiind încasate plăți în valoare de peste 17,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 2,9 % din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, au fost perfectate 11819 de declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 75 196 de traversări. Cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 19 259 și, respectiv, 14 961 traversări.

Banii colectați de la contribuabili sunt vărsați direct în bugetul de stat și redistribuiți pentru salarii, dezvoltarea infrastructurii, proiecte sociale.La capitolul combaterea fraudelor, în perioada vizată, au fost constatate 92 de încălcări ale legislației vamale și aplicate amenzi în sumă de peste 297 mii de lei.

De la începutul anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 14,5 miliarde lei, fiind atestată o creștere de 5,8 % față de încasările din intervalul corespondent al anului 2022.

#bani #incasari #serviciul fiscal

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.