Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Spitalele regionale din Cahul și Bălți, promise inițial pentru 2025, ar putea fi gata abia în 2030 și 2032, anunță MS

30 Oct. 2026, 13:34
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
30 Oct. 2026, 13:34 // Societate //  Daniela Baranovschi

Autoritățile anunță noi termene pentru finalizarea spitalelor regionale din Cahul și Bălți. Primul ar urma să fie gata în iulie 2030, iar cel de-al doilea – în iulie 2032. Pentru construcția celor două instituții medicale sunt prevăzute aproximativ 220 de milioane de euro, iar Ministerul Sănătății (MS) afirmă că ambele proiecte au finanțarea asigurată și se află în diferite etape de pregătire.

Spitalul din Cahul este planificat să fie finalizat în iulie 2030 și va deservi aproximativ 300.000 de locuitori din sudul țării. Proiectul costă 101 milioane de euro, bani care vor veni de la Banca Europeană de Investiții și din contribuția Guvernului. Suedia oferă, prin fondul Swedfund, granturi de aproximativ 1,8 milioane de euro pentru pregătirea proiectului și a licitațiilor.

Studiul de fezabilitate și proiectul-concept sunt deja gata. În prezent, MS evaluează oferta pentru selectarea echipei de consultanți care va pregăti licitațiile pentru proiectarea și construcția spitalului, dar și pentru supravegherea lucrărilor. Echipa ar urma să înceapă activitatea în decembrie 2026.

Spitalul Regional Bălți ar urma să fie gata în iulie 2032 și va deservi aproximativ 630.000 de locuitori din nordul țării. Costul proiectului este de 117 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Uniunea Europeană și Guvernul Republicii Moldova.

În cazul acestui proiect, autoritățile selectează echipa de consultanți care va actualiza studiul de fezabilitate și va elabora conceptul spitalului. Ofertele pot fi depuse până la 16 noiembrie 2026, iar contractul ar urma să fie semnat în decembrie. Actualizarea studiului și elaborarea conceptului sunt planificate să înceapă în ianuarie 2027.

Proiectul inițial a fost elaborat în 2017, când populația din regiunea deservită era cu peste o treime mai mare decât în prezent. Din acest motiv, autoritățile au decis să adapteze dimensiunea spitalului la numărul actual de locuitori. Noua instituție va avea între 200 și 230 de paturi.

Licitația pentru proiectarea și construcția spitalului din Bălți este planificată pentru 2028, iar lucrările ar urma să înceapă în 2029.

Cele două spitale vor oferi servicii medicale complexe mai aproape de locuitorii din nordul și sudul țării. În prezent, pentru unele intervenții complexe, pacienții din aceste regiuni trebuie să ajungă la Chișinău.

MS precizează că spitalul din Bălți este inclus în Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova. Proiectul de la Cahul este finanțat printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, semnat în iulie 2025. Prin urmare, faptul că în Planul de Creștere este menționat doar spitalul din Bălți nu înseamnă că proiectul de la Cahul a fost oprit sau amânat.

Menționăm că, ideea construirii celor două spitale regionale a apărut încă în 2017, însă proiectele au fost prezentate oficial drept o prioritate a sistemului medical abia la 29 iunie 2022, de către ministra de atunci a Sănătății, Ala Nemerenco. La acel moment, autoritățile anunțau că ambele instituții vor fi construite și date în exploatare în cel mult trei ani, adică până în 2025.

Termenul nu a fost însă respectat. Proiectele au trecut prin mai multe modificări, inclusiv din cauza studiilor de fezabilitate care trebuiau actualizate pentru a ține cont de scăderea populației din regiunile de nord și sud. Au existat și dificultăți legate de identificarea terenurilor potrivite pentru construcție. În cazul spitalului din Bălți, amplasamentul a fost schimbat de mai multe ori.

Pregătirea documentației tehnice și procedurile de achiziție, care trebuie să respecte cerințele finanțatorilor externi, au contribuit, de asemenea, la prelungirea procesului. Astfel, termenele anunțate inițial au fost amânate de mai multe ori, iar acum finalizarea spitalului din Cahul este prevăzută pentru iulie 2030, iar a celui din Bălți – pentru iulie 2032.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.