Moldovagaz argumentează imposibilitatea separării Moldovatransgaz urmare a lipsei consensului dintre principalii acționari ai întreprinderii asupra unor aspecte, care ar fi trebuit să preceadă aprobarea documentelor necesare pentru a solicita certificarea SRL „Moldovatransgaz”, scrie BANI.MD.

Obligația de separare a operatorilor sistemelor de transport a energiei şi gazelor este o cerință a Pachetului Energetic III al Uniunii Europene și, respectiv, a Directivei 2009/72/CE privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice, precum și un angajament asumat de Guvernul Republicii Moldova prin Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare (MPEF) cu FMI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Separarea Moldovatransgaz e în întârziere. Anterior conducerea Moldovagaz chiar a declarat că în domeniul gazier Republica Moldova nu a implementat nici măcar prevederile Pachetului Energetic II.

În toamna anului 2021, Secretariatul Comunității Energetice chiar avertiza Guvernul Gavriliţă despre nerespectarea de către aceasta a prevederilor privind separarea și certificarea operatorului său de sistem de transport de gaze Moldovatransgaz.

Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

#Gazprom #Moldovagaz #Moldovatransgaz

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.