Forțele proeuropene au început lupta pentru primăria Chișinău. După ce partidul de guvernare și-a anunțat ieri candidatul la funcția de primar general al capitalei, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) spune că formațiunea sa a așteptat ca PAS să inițieze consultări în privința scrutinului local. Potrivit lui Igor Munteanu, în lipsa unui consens între forțele proeuropene în privința șefiei municipalității, CUB va avea propriul candidat la funcția de edil al Chișinăului, notează ipn.md.

Președintele CUB, Igor Munteanu, spune că formațiunea sa va avea propriul candidat la șefia Chișinăului, care va fi anunțat la sfârșitul lunii și care va veni cu soluții pentru problemele cu care se confruntă orașul. Igor Munteanu spune că până la anunțarea candidaturii lui Lilian Carp, CUB a așteptat o invitație la dialog din partea PAS, privind soarta scrutinului local.

„Noi am așteptat să existe consultări. Deci, este un candidat asumat doar de partidul aflat la guvernare. CUB va merge pe un candidat care să reprezinte idealul nostru de bună guvernare, un candidat care să răspundă problemelor de gestionare a serviciilor municipale, abordarea problemelor de dezvoltare a orașului. Noi avem o listă scurtă, dar pentru a anunța candidatul un partid trebuie să primească girul Consiliului Național Politic, care va fi convocat pe data de 25 iunie. Sperăm ca acest scrutin să aducă dezlegare gravelor probleme cu care se ciocnește capitala. Uneori îți este rușine de ce vezi în oraș, pentru că serviciile sunt îmbătrânite și total depășite de timp”, a spus liderul CUB, Igor Munteanu.

În același context, reprezentanții PAS se arată convinși că Lilian Carp poate gestiona problemele capitalei, întrucât are experiență în administrarea orașului, fiind anterior parte a echipei fostului primar, Dorin Chirtoacă.

„Am făcut analize sociologice ca să vedem care sunt șansele, care sunt așteptările chișinăuienilor. Am încercat să pliem candidatul nostru pe așteptările cetățenilor, iar Lilian Carp a fost identificat drept candidatul cu cele mai mari șanse. Este un candidat bun, are șanse foarte mari să câștige, dar totul este în mâinile alegătorului. Noi suntem partidul care face ceea ce spune și vom veni cu o ofertă realizabilă, nu doar povești. Pentru că Ion Ceban a promis și ascensoare și parcări la intrările în oraș și multe alte visuri de-ale lui, care nu s-au realizat. Lilian Carp cunoaște problemele din Chișinău, este și locuitor, dar și a activat în domeniu, are soluții pentru ele, va veni cu echipă puternică și sunt sigur că are șanse de câștig”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru.

Potrivit Codului Electoral, alegerile locale generale sunt organizate fie în ultima duminică din luna octombrie, fie în prima duminică din luna noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adică, scrutinul din acest an va avea loc pe 29 octombrie sau 5 noiembrie. Decizia urmează să fie anunțată de Comisia Electorală Centrală.

#Comisia Electorala Centrala #PAS #primaria chisinau #scrutin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.