Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a venit cu un comentariu referitor la lucrările de reparație capitală pe strada 31 August 1989, în perimetrul străzilor Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și Alexandr Pușkin. Acest lucru se întâmplă după ce primarul Capitalei, Ion Ceban, a declarat că autoritățile centrale „au blocat” reparația capitală a străzii 31 august.

„Dorim să informăm publicul că această informație este manipulatoare, menită să distragă atenția publicului de la acțiunile ilegale ale Primăriei mun. Chișinău privind eliberarea autorizațiilor pentru reparația capitală a străzii 31 august 1989”.

Prodan spune că „nu au fost solicitate, înainte de demararea lucrărilor, nici eliberate certificatul de descărcare de sarcină arheologică, nici avizul Ministerului Culturii în baza deciziei CNMI, conform legii”.

„După descoperirea caldarâmului în timpul lucrărilor pe 31 august 1989, Primăria este obligată să întocmească un proiect modificat și să îl înainteze spre aprobare Ministerului Culturii (CNMI). Doar după aceasta pot fi continuate lucrările. Până acum, Primăria mun. Chișinău nu a prezentat nici schițe de proiect pentru analiza inițială, nici proiectul în sine, care să prezinte conservarea caldarâmului. În schimb, auzim acuzații manipulatoare și primim scrisori cu solicitarea de a crea grupuri de lucru. Ministerul Culturii este pregătit să trimită specialiști, care să participe la orice grup de lucru pentru rezolvarea situației actuale, totuși, vă rugăm să conștientizați că decizia este luată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice doar pe bază de proiect, și nu ședințe de lucru și întruniri”.

În context, Ministerul Culturii declară că este dispus să ofere sprijin științific corespunzător, pentru identificarea unei soluții arhitecturale de păstrare a caldarâmului.

„Ministerul Culturii solicită respectuos Primăriei Municipiului Chișinău să respecte Legea”, se mai arată în comentariul ministerului.

Primarul Capitalei a venit cu o nouă reacție la cele expuse de ministrul Culturii.

Mai incompetent ministru al Culturii nu a avut Republica Moldova.Intenționat au fost blocate lucrările pe zona centru din Chișinău atât în reparația trotuarelor cât și a carosabilului, iar acum nu se permite nici efectuarea și nici închiderea lucrărilor. Nu avem niciun răspuns ce facem în continuare cu porțiunea din str. 31 August 1989, unde a fost depistat caldarâmul? Unicul lucru ce l-au făcut este că au declarat pe Facebook că zona este de importanță națională, în rest, nu au intervenit în niciun fel! Tot de ce se apucă Guvernul PAS, ori nu se face, ori se distruge totul. Să fii regizor bun e una, să administrezi o instituție importantă din stat cum este Ministerul Culturii este cu totul altceva. Vorba veche: „Nu încurcați coada vacii cu ștampila primăriei”, a scris Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că vineri, 17 martie, Primarul Capitalei Ion Ceban, a declarat că vor fi stopate lucrările de reparație de pe strada 31 August 1989, între str. Bănulescu-Bodoni și str. Pușkin, după ce au fost decoperite două insule cu pavaj vechi.

Strada 31 August 1989 a intrat în reparație capitală la începutul lunii aprilie 2022, iar conform contractului de execuție, lucrările urmau a fi finalizate la sfârșitul anului curent.

Marți, 21 martie, arheologii, dar și voluntarii s-au mobilizat pentru a scoate stratul de asfalt de pe strada 31 August din Capitală, unde în timpul lucrărilor de reparație capitală au fost depistate două insule cu pavaj vechi.

Tot atunci, primarul Capitalei, Ion Ceban, a declarat că este analizată posibilitatea ca strada 31 August 1989 din Capitală, perimetrul străzilor Pușkin și Bodoni ar putea deveni pietonală.

Ulterior, Ministerul Culturii a declarat că recomandă conservarea și restaurarea porțiunilor păstrate a caldarâmului de pe strada 31 August 1989 din Chișinău.

Luni, 12 iunie, în cadrul ședinței operative, edilul Capitalei a anunțat că lucrările de pe strada 31 August au fost sistate în luna martie și nu pot fi continuate, întrucât autoritățile centrale nu au venit cu niciun răspuns.

#31 august 1989 #caldaram istoric #Ion Ceban #Sergiu Prodan

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.