Deputatul PAS Adrian Cheptonar a declarat că înainte de a cere reducerea personalului misiunii ruse la Chișinău până la un număr care să asigure paritatetea cu efectivul diplomatic moldovenesc de la Moscova, este nevoie de timp pentru a studia toate riscurile. Parlamentarul a menționat că, în urma unei astfel de măsuri, autoritățile de la Moscova ar putea riposta cu decizii care să afecteze economia națională sau cetățenii moldoveni care sunt stabiliți în Rusia, informează newsmaker.md.

Pe 13 iunie, Adrian Cheptonar a participat la o emisiune, în cadrucăreia deputatul PAS a fost întrebat de ce Moldova, urmând exemplul României, nu cere reducerea personalului ambasadei ruse la Chișinău.

„Noi suntem într-o situație mai dezavantajată, decât este România, în raport cu Federația Rusă. Noi înțelegem că va urma un răspuns asimetric și, probabil destul de pervers al Federației Ruse, care va încerca să ne lovească economic sau eventual va expulza cei 6 lucrători diplomatici consulari din Republica Moldova. Să nu uităm, noi în continuare avem foarte mulți cetățeni moldoveni în Federația Rusă, care au nevoie de servicii consulare și au nevoie de acei câțiva lucrători consulari moldoveni în Moscova. Respectiv, este nevoie de a analiza foarte bine riscurile înainte de a purcede”, a menționat deputatul.

Totuși, Adrian Cheptonar a declarat că într-un timp „scurt” se va ajunge la o paritate între efectivul misiunii diplomatice moldovenești de la Moscova și cea rusă de la Chișinău.

„Eu am toată siguranța că într-un timp predictibil scurt vom ajunge și noi la această paritate. Dar este nevoie de un anumit timp în care să studiem și să ne asigurăm că impactul negativ asupra cetățenilor noștri din Federația Rusă va fi cât mai mic. Și, la fel, să înțelegem și impactul asupra economiei. Noi importăm fertilizanți de acolo, există o anumită influență a Federației Ruse asupra economiei noastre. Foarte mică, acum toate exporturile practic sunt spațiul european. Dar cineva în economia națională va avea și de suferit dacă Federația Rusă va folosi anumite pârghii”, a menționat acesta.

La sfârșitul lunii aprilie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să inițieze discuții pentru ca Federația Rusă să aibă în Moldova paritate pe număr de diplomați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit deputatului, Moldova are în Rusia 6 diplomați, iar Federația Rusă în țara noastră aproape 40. „Pe lângă acești aproape 40, sunt aproape tot atâția colaboratori tehnici”, a adăugat parlamentarul.

#Andrian Cheptonar #diplomati #PAS #Rusia

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.