Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Industria auto rusă vrea să folosească deținuți pentru a produce mai multe mașini Lada. Aceasta este cea mai scumpă

15 Iun. 2023, 19:17
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
15 Iun. 2023, 19:17 // Sci-tech //  Elena Putregai

AvtoVAZ, unul dintre producătorii auto ruși care au preluat activitățile Renault după retragerea companiei franceze din Rusia, a anunțat că va apela la deținuți condamnați la muncă silnică pentru a suplimenta producția de mașini Lada. Cea mai scumpă care este în stoc pe site-ul oficial este VESTA SW CROSS – 1 502 000 de ruble (echivalentul a puțin peste 16 500 de euro).

Compania preconizează că măsura îi va permite să își majoreze volumele de producție pentru modelul Lada Vesta cu 28% până în luna septembrie și 40% începând cu ianuarie 2024.

„Volumul total al resurselor de muncă suplimentare necesare până în septembrie 2023 se va ridica la 1.100 de persoane iar până în ianuarie 2024 la aproximativ 2.900 de persoane”, afirmă producătorul auto într-un comunicat remis presei.

Serviciul Federal al Penitenciarelor din Rusia a declarat deja că estimează că până la 50% din acest necesar poate fi acoperit de deținuți condamnați la muncă silnică.

„Acum se elaborează cererea de selecție a candidaților”, a transmis acesta.

O sursă de la AvtoVAZ a confirmat pentru Interfax, una dintre agențiile de presă ale statului rus, că o opțiune asemănătoare pentru atragerea de personal din penitenciarele și coloniile penale ale Rusiei a fost luată în considerare anterior, dar nu a fost încă implementată.

Rusia vrea să producă mai multe Lada cu ajutorul condamnaților

Potrivit președintelui AvtoVAZ, Maxim Sokolov, extinderea forței de muncă se datorează planurilor de a crește producția în 2023 și de a lansa noi modele Lada în 2024 și 2025. Planul de producție al AvtoVAZ pentru 2023, aprobat de consiliul de administrație al companiei, este de 401.600 de vehicule.

AvtoVAZ produce în prezent modelele Lada Granta (producție reluată în iunie 2022), Lada Niva Legend (de la jumătatea lui iulie 2022) și Lada Niva Travel (de la jumătatea lunii august 2022). În luna martie a acestui an a început și producția de serie a Lada Vesta NG.

Acționarul unic al AvtoVAZ este institutul de stat NAMI (Institutul Științific Central pentru Cercetări în Automobile și Motoare Auto), aflat în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului de la Moscova. Acesta controlează compania prin Lada Auto Holding SRL.

Renault și-a vândut activitățile din Rusia la jumătatea lunii mai a anului trecut, după mai multe luni în care a rezistat măsurii în pofida presiunilor puternice în acest sens.

Probleme pentru producătorii auto ruși

Imediat după parafarea tranzacției Rusia a anunțat că va relua producția mașinilor Lada la unele dintre fostele uzine ale Renault.

Câteva luni mai târziu Lada a devenit după mai bine de un deceniu cea mai vândută marcă de autoturism în capitala rusă Moscova în condițiile în care numeroși producători auto occidentali s-au retras din țara condusă de Vladimir Putin în semn de protest față de declanșarea războiului din Ucraina.

AvtoVAZ și alți producători auto ruși au fost afectați în mod repetat de o serie de situații de penurie din cauza sancțiunilor occidentale. În luna ianuarie a acestui an AvtoVAZ ajuns să producă doar modele Lada în culorile alb, negru și verde închis din cauza problemelor cu vopselele.

Rusia încearcă să găsească înlocuitori pentru materiile prime europene în Asia, America de Sud și Coreea.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.