Temperaturile globale au ajuns la niveluri record în această lună, ceea ce reprezintă un semn de rău augur al crizei climatice. O analiză The Guardian arată că 2023 ar putea să devină cel mai călduros an înregistrat vreodată.

Temperaturile medii globale preliminare înregistrate până acum în luna iunie sunt cu aproape 1 grad Celsius peste nivelurile înregistrate anterior pentru aceeași lună, începând cu 1979. Deși luna iunie încă nu s-a terminat și este posibil să nu stabilească un nou record în iunie, oamenii de știință spun că modelele climatice indică faptul că anul acesta ar putea fi desemnat cel mai cald an înregistrat vreodată, depășind chiar și anul 2016.

Condițiile de încălzire pe termen lung cauzate de arderea combustibililor fosili vor primi probabil un impuls suplimentar de căldură prin intermediul El Niño, un fenomen recurent în mod natural în care secțiunile Oceanului Pacific se încălzesc, determinând de obicei creșterea temperaturilor în întreaga lume.

Săptămâna trecută, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA a transmis că condițiile fenomenului El Niño sunt acum prezente și se vor „întări treptat” până la începutul anului viitor. Michael Mann, un climatolog de la Universitatea din Pennsylvania, a declarat că încălzirea cauzată de om va fi intensificată de un eveniment care adaugă de obicei între 0,1 și 0,2 °C la temperatura medie globală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Mika Rantanen, meteorolog finlandez, a declarat că căldura înregistrată până acum în această lună este „extraordinară” și că este „destul de sigur” că aceasta va avea ca rezultat un iunie cald cu temeraturi record. Potrivit unei actualizări emise de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA, lumea a avut luna trecută a treia cea mai caldă lună mai din ultimii 174 de ani, America de Nord și America de Sud având ambele cele mai calde luni mai înregistrate vreodată.

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA este mai circumspectă cu privire la perspectivele unui record anual de căldură în 2023, plasând șansele la aproximativ 12%, dar a spus că este aproape sigur că anul se va clasa în primele 10 cele mai calde din istorie și foarte probabil va fi între primele cinci. În luna mai, Organizația Meteorologică Mondială a avertizat că temperaturile globale vor crește probabil în următorii cinci ani, alimentate de fenomene precum El Niño și de emisiile de gaze cu efect de seră. Există, de asemenea, șanse mari ca temperatura medie globală să depășească 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, un prag esențial stabilit prin acordul semnat în 2015 la Paris.

Depășirea acestui prag culminează cu faptul că valurile de căldură, secetele, inundațiile și alte efecte asupra climei devin semnificativ mai puternice. În timp ce oamenii simt căldura pe uscat, o intensificare a căldurii are loc în mări, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA confirmând o a doua lună consecutivă de temperaturi ridicate la suprafața oceanelor în luna mai. Excesul de căldură din oceane, care acoperă 70% din suprafața globului, influențează temperaturile globale, afectează biodiversitatea și ecosistemele maritime și determină creșterea nivelului mării în zonele de coastă.

„Oceanele s-au încălzit în mod constant, dar acum vedem temperaturi record, ceea ce este cu siguranță alarmant, având în vedere că ne așteptăm ca El Niño să devină din ce în ce mai intens. Acest lucru va avea, fără îndoială, un impact asupra restului lumii”, a spus Ellen Bartow-Gillies, un cercetător în domeniul climei.

Indiferent dacă 2023 va fi cel mai tare înregistrat vreodată, oamenii de știință avertizează că impacturile tot mai mari ale crizei climatice sunt acum absolut evidente și nu vor fi încetinite până când emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse radical.

„Fără reduceri mai puternice ale emisiilor, schimbările pe care le vedem sunt doar începutul impactului negativ pe care ne putem aștepta să îl le vedem. nul acesta și evenimentele extreme pe care le-am văzut până acum ar trebui să servească drept un avertisment”, a spus Natalie Mahowald, om de știință la Universitatea Cornell din SUA.

Copernicus subliniază, de asemenea, că, la începutul lunii iunie, temperaturile globale au depășit nivelurile preindustriale cu mai mult de 1,5°C, ceea ce reprezintă cea mai ambițioasă limită de încălzire prevăzută în Acordul de la Paris din 2015. Este pentru prima dată când această limită a fost depășită în luna iunie, dar a fost depășită de mai multe ori în iarna și primăvara ultimilor ani.

#călduri #incalzire globa #SUA

Cheltuielile pentru întreținerea aparatelor Președinției, Guvernului și Parlamentului vor reprezenta mai puțin de 2% din bugetul total al reformei salarizării în sectorul bugetar. Declarația a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezomat” de la Realitatea TV, unde a comentat proiectul noii legi a salarizării, pregătit de autorități.

Potrivit ministrei, salariul de bază al deputaților va crește de peste două ori, de la 20.800 de lei în prezent, până la aproximativ 45.000 de lei brut pe lună (înainte de impozitare).

„Vreau să vă asigur că cheltuielile pentru tot ce ține de aparatul Președinției, Guvernului și Parlamentului constituie mai puțin de 2% din costul total al legii salarizării”, a declarat Belous.

Ministra a explicat că, odată cu majorarea salariului de bază, va fi revizuit și sistemul de plăți suplimentare pentru deputați. Până acum, pe lângă salariul de bază de aproximativ 20.000 de lei, parlamentarii beneficiau de diverse prime și compensații neimpozabile. Reforma prevede includerea celei mai mari părți a veniturilor în salariul oficial, transparent, concomitent cu reducerea sau eliminarea unor plăți suplimentare.

Majorări importante sunt prevăzute și pentru alte funcții de conducere în stat. Salariul președintei Republicii Moldova ar urma să crească de la 22.300 la 55.000 de lei lunar. Victoria Belous consideră că această majorare este justificată, întrucât leafa șefei statului nu a mai fost modificată din 2020, iar funcția presupune un nivel maxim de responsabilitate. Creșteri similare sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului.

Noua reformă a salarizării în sectorul bugetar ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În prezent, Guvernul așteaptă avizul Comisiei Europene, iar proiectul ar urma să fie aprobat în luna noiembrie.

Costul total al reformei va depăși 4,6 miliarde de lei. Potrivit autorităților, cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către angajații cu salarii mici din sectorul public.

Peste 57% din bugetul reformei va fi alocat domeniului educației, inclusiv personalului tehnic și auxiliar. De asemenea, aproximativ 50.000 de angajați din sectorul public, printre care bone, bucătari și asistenți sociali, vor beneficia de majorări salariale. În prezent, aceștia primesc salarii apropiate de minimul pe țară, de 6.300 de lei, iar veniturile lor lunare ar urma să crească, în medie, cu 20–22%, ceea ce înseamnă între 2.000 și 2.600 de lei în plus.

Victoria Belous a mai declarat anterior că salariul său actual este de aproximativ 42.000 de lei net (52.000 de lei brut) și a precizat că funcția de ministru al Finanțelor nu este vizată de majorări prin noua reformă.