Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) monitorizează continuu situația epidemiologică creată în urma distrugerii barajului de acumulare a apei de la Nova Kahovka, de pe râul Nipru, Ucraina și informează cu privire la riscul de apariție a cazurilor de holeră și altor boli diareice acute (BDA).

”Ca urmare a inundațiilor în anumite regiuni ale țării vecine (Ucraina) există un risc semnificativ de apariție a maladiilor transmise prin apă, cum ar fi holera, febra tifoidă și boli transmise de rozătoare: leptospiroza și tularemia. Conform ultimilor informații, până în prezent în Ucraina nu a fost înregistrat niciun caz de holeră. Totodată, se menține riscul înalt de apariție a cazurilor indigene şi de import a holerei și altor BDA în țară, din cauza migrației intense a populației”, se arată în comunicatul de presă al ANSP.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează persoanele care vor călători în regiunea Odessa sau litoralul Mării Negre să respecte recomandările autorităților locale privind locurile admise de recreere și pescuit, de utilizare a surselor sigure de apă potabilă.

Ce arartă rezultatele de laborator

Conform rezultatelor, în primele 2 săptămâni de la inițierea monitorizării (29.05-11.06.2023) în republică au fost înregistrate 645 de cazuri de boli diareice acute, inclusiv 395 de cazuri în rândul copiilor. Dintre acestea, supuse examenului bacteriologic la Vibrionul holeric au fost 53 de persoane, toți fiind cu rezultatul negativ. Din obiectivele mediului ambiant au fost recoltate – 89 probe de apă, în 15 probe a fost depistate vibrionul neholerigen, care nu cauzează holera, dar poate provoca boli diareice acute.

Ce este holera

Holera este o boală infecțioasă acută din grupul infecțiilor intestinale, provocată de vibrioni (clasic, El-Tor, non-O139), care pătrund în organismul uman prin tractul digestiv, manifestându-se clinic prin simptome de deshidratare, crampe sau convulsii musculare, diaree şi vome repetate, ce duc la dereglări circulatorii şi ale metabolismului hidrosalin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #pericol de holera #scaldat interzis

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.