Temperaturile globale au ajuns la niveluri record în această lună, ceea ce reprezintă un semn de rău augur al crizei climatice. O analiză The Guardian arată că 2023 ar putea să devină cel mai călduros an înregistrat vreodată.

Temperaturile medii globale preliminare înregistrate până acum în luna iunie sunt cu aproape 1 grad Celsius peste nivelurile înregistrate anterior pentru aceeași lună, începând cu 1979. Deși luna iunie încă nu s-a terminat și este posibil să nu stabilească un nou record în iunie, oamenii de știință spun că modelele climatice indică faptul că anul acesta ar putea fi desemnat cel mai cald an înregistrat vreodată, depășind chiar și anul 2016.

Condițiile de încălzire pe termen lung cauzate de arderea combustibililor fosili vor primi probabil un impuls suplimentar de căldură prin intermediul El Niño, un fenomen recurent în mod natural în care secțiunile Oceanului Pacific se încălzesc, determinând de obicei creșterea temperaturilor în întreaga lume.

Săptămâna trecută, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA a transmis că condițiile fenomenului El Niño sunt acum prezente și se vor „întări treptat” până la începutul anului viitor. Michael Mann, un climatolog de la Universitatea din Pennsylvania, a declarat că încălzirea cauzată de om va fi intensificată de un eveniment care adaugă de obicei între 0,1 și 0,2 °C la temperatura medie globală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Mika Rantanen, meteorolog finlandez, a declarat că căldura înregistrată până acum în această lună este „extraordinară” și că este „destul de sigur” că aceasta va avea ca rezultat un iunie cald cu temeraturi record. Potrivit unei actualizări emise de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA, lumea a avut luna trecută a treia cea mai caldă lună mai din ultimii 174 de ani, America de Nord și America de Sud având ambele cele mai calde luni mai înregistrate vreodată.

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA este mai circumspectă cu privire la perspectivele unui record anual de căldură în 2023, plasând șansele la aproximativ 12%, dar a spus că este aproape sigur că anul se va clasa în primele 10 cele mai calde din istorie și foarte probabil va fi între primele cinci. În luna mai, Organizația Meteorologică Mondială a avertizat că temperaturile globale vor crește probabil în următorii cinci ani, alimentate de fenomene precum El Niño și de emisiile de gaze cu efect de seră. Există, de asemenea, șanse mari ca temperatura medie globală să depășească 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, un prag esențial stabilit prin acordul semnat în 2015 la Paris.

Depășirea acestui prag culminează cu faptul că valurile de căldură, secetele, inundațiile și alte efecte asupra climei devin semnificativ mai puternice. În timp ce oamenii simt căldura pe uscat, o intensificare a căldurii are loc în mări, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA confirmând o a doua lună consecutivă de temperaturi ridicate la suprafața oceanelor în luna mai. Excesul de căldură din oceane, care acoperă 70% din suprafața globului, influențează temperaturile globale, afectează biodiversitatea și ecosistemele maritime și determină creșterea nivelului mării în zonele de coastă.

„Oceanele s-au încălzit în mod constant, dar acum vedem temperaturi record, ceea ce este cu siguranță alarmant, având în vedere că ne așteptăm ca El Niño să devină din ce în ce mai intens. Acest lucru va avea, fără îndoială, un impact asupra restului lumii”, a spus Ellen Bartow-Gillies, un cercetător în domeniul climei.

Indiferent dacă 2023 va fi cel mai tare înregistrat vreodată, oamenii de știință avertizează că impacturile tot mai mari ale crizei climatice sunt acum absolut evidente și nu vor fi încetinite până când emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse radical.

„Fără reduceri mai puternice ale emisiilor, schimbările pe care le vedem sunt doar începutul impactului negativ pe care ne putem aștepta să îl le vedem. nul acesta și evenimentele extreme pe care le-am văzut până acum ar trebui să servească drept un avertisment”, a spus Natalie Mahowald, om de știință la Universitatea Cornell din SUA.

Copernicus subliniază, de asemenea, că, la începutul lunii iunie, temperaturile globale au depășit nivelurile preindustriale cu mai mult de 1,5°C, ceea ce reprezintă cea mai ambițioasă limită de încălzire prevăzută în Acordul de la Paris din 2015. Este pentru prima dată când această limită a fost depășită în luna iunie, dar a fost depășită de mai multe ori în iarna și primăvara ultimilor ani.

#călduri #incalzire globa #SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.