Problemele digestive ocupă un rol de frunte în patologiile de sănătate. Bolile stomacului sunt printre cele mai diverse, de la bacterii, inflamații, tulburări gastrointestinale, până la tumori și boli cronice. Desigur, cea mai la îndemână armă în a combate aceste probleme de sănătate digestivă este prevenția, efectuarea regulată a analizelor uzuale și menținerea unui stil de viață echilibrat din punct de vedere fizic și emoțional.
Așa cum era de așteptat, există anumite alimente care aduc un aport benefic aparatului digestiv, alimente care sunt accesibile oricui și care atunci când sunt integrate într-un program alimentar corect din punct de vedere nutrițional, sunt adevărate scuturi de protecție împotriva bolilor și disconfortului abdominal. Totodată, putem apela și la diferite modalități prin care să stăm departe de medicul gastroenterolog, scrie stiripesurse.ro.
Consumul regulat de alimente bogate în pro și prebiotice îmbunătățesc digestia
Prin compoziția de bacterii lactice benefice, iaurturile (în special cele simple, fără fructe sau zahăr adăugat) aduc servicii florei intestinale. Acest lucru se datorează probioticelor pe care acestea le conțin. Însă, probiotice se pot regăsi în multe alte produse, printre care chiar și în murături.
Totodată, fibrele solubile sunt bune prebiotice ce hrănesc flora intestinală, prevenind, de asemenea, boli cronice și contribuind la menținerea unei greutăți corporale echilibrate. Alimentele bogate în fibre sunt legumele și leguminoasele, cerealele integrale, dar și merele, perele și bananele.
Mai mult, un studiu realizat de medicul specialist dr. Corina Zugravu, evidențiază faptul că inclusiv berea conține substanțe care pot interacționa cu flora intestinală.
“Berea are în compoziția sa numeroase ingrediente care au un aport benefic pentru flora intestinală. Spre exemplu, studiul pe care l-am efectuat recent scoate în evidență că în bere se găsesc atât probiotice, cât și prebiotice. Trebuie subliniat faptul că prebioticele sunt deosebit de importante în funcționarea optimă a aparatului digestiv, întrucât bacteriile bune din organismul uman se hrănesc cu aceste substanțe de care organismul are nevoie pentru a funcționa. Se recomandă deci menținerea unui echilibru alimentar pentru o sănătate digestivă optimă, iar consumul de bere, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (330 ml/zi pentru femei și 660 ml/zi pentru bărbați)”, declară dr. Corina Zugravu, Președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.
Sportul contribuie la un tonus digestiv mai bun
Specialiștii recomandă practicarea a minimum 210 de minute de sport pe săptămână, ceea ce înseamnă cel puțin 30 de minute de sport pe zi. Acest fapt nu doar că aduce contribuții semnificative grupelor musculare, dar echilibrează tonusul digestiv, conferind o stare de bine în întregul organism și aducând schimbări florei intestinale. Exercițiile fizice sunt ideale pentru persoanele sedentare, care petrec mult timp la birou, dar și pentru cei care se confruntă cu balonări abdominale frecvente sau alte tipuri de disconfort abdominal derivat. Mai mult, sportul reduce riscul de obezitate, boală care poate degenera în multiple boli ale aparatului digestiv.
Reglarea unui mindset emoțional pozitiv ține departe mâncatul compulsiv
Sănătatea digestivă este influențată în mare măsură și de starea emoțională. Se întâmplă adesea ca din cauza unui program profesional haotic să nu acordăm suficientă atenție alimentelor pe care le consumăm și mai ales volumului acestora. Majoritatea nutriționiștilor pun în discuție problema mâncatului compulsiv, care pe lângă faptul că aduce kilograme nedorite în plus, afectează buna funcționare a aparatului digestiv.
Tocmai de aceea, când vine vorba de grija pe care o purtăm sănătății digestive, este esențial să coordonăm acest aspect cu menținerea unui mindset emoțional pozitiv, capabil să facă față cu brio stresului și situațiilor tensionate, fără înfometare, dezordine alimentară sau mâncat compulsiv. Acest lucru poate fi reglat cu ajutorul unui psiholog, terapeut, dar și prin autocontrol și autodisciplină.
