Douăzeci de aparate performante de anestezie vor ajunge în instituții medico-sanitare publice spitalicești raionale, republicane și municipale. Dispozitivele sunt oferite de Agenția ONU pentru Refugiați și Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Astfel de dispozitive sunt destinate și altor instituții medicale republicane – Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, Institutului Oncologic, Spitalului Clinic Bălți, Spitalului de Stat.

De asemenea, vor primi aparate de anestezie 13 spitale raionale, din Cahul, Edineț, Orhei, Ungheni, Hîncești, Căușeni, Soroca, Fălești, Telenești, Călărași, Cantemir, Criuleni, Nisporeni, dar și două spitale municipale – Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”, SCM „Gheorghe Paladi”.

Directorul Institutului de Cardiologie, Vitalie Moscalu, a declarat că utilajele reprezintă o tehnologie avansată de ventilație pulmonară care include mai multe regimuri de lucru pentru a asigura o funcționalitate cât mai bună.

De asemenea, echipamentul favorizează modificări rapide de gaze anestetice și posedă posibilități de predicție a nivelului de oxigenare în raport cu agentul anestetic utilizat.

Ministra sănătății, Ala Nemerenco, a menționat că această donație este o acțiune simbolică pentru astăzi, când este marcată Ziua internațională a refugiaților.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon, a declarat că, de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, Guvernul Statelor Unite a alocat prin Biroul pentru Populație, Refugiați și Migrație 37,3 milioane de dolari pentru operațiunile Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați din Moldova. Această finanțare a contribuit la achiziția acestui echipament medical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Această donație reprezintă o parte a eforturilor noastre continue de a investi în viitorul Moldovei. Statelor Unite vor continua să colaboreze cu partenerii internaționali și comunitatea locală pentru a dezvolta capacitățile de asistență medicală și a asigura accesul continuu pentru refugiații din Moldova și comunitățile care îi găzduiesc”, a notat ambasadorul SUA.

Reprezentanta Agenției ONU pentru Refugiați în Moldova, Francesca Bonelli, a menționat că astăzi este marcată Ziua internațională a refugiatului. Astăzi este marcată nu doar suferința refugiaților, ci și solidaritatea și incluziunea.

„Prin această donație ne dorim să spunem un mare mulțumesc cetățenilor și Guvernului Republicii Moldova, dar și tuturor lucrătorilor din sistemul medical, de la toate nivelurile, pentru aportul pe care l-ați avut pentru a sprijini refugiații pe care îi găzduiți în țara dumneavoastră. Această donație exprimă ceea ce înseamnă incluziunea și aceasta înseamnă de a oferi refugiaților oportunitățile pe care le-au pierdut”, a mai spus Francesca Bonelli.

Valoarea totală a aparatelor de anestezie de ultimă generație, cu tehnologie avansată de ventilație pulmonară, constituie 712 760 de dolari.

#aparate performante #Ministerul Sănătății #SUA #UNCHR

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.