Cu toții știm că nu este bine să ascultăm muzică la căști la un volum prea ridicat, dar vacarmul vieții zilnice este cel care poate avea cele mai grave consecințe de lungă durată asupra sănătății noastre, scrie The New York Times.
Zgomotul orașelor din toată lumea, un pericol deseori ignorat, crește riscul de hipertensiune, accident vascular cerebral și atac de cord. Oamenii care trăiesc în locuri zgomotoase, precum cartierele și localitățile străbătute de autostrăzi, s-ar putea să se simtă ca și când s-au adaptat la cacofonia de zi cu zi.
Dar datele arată exact opusul: expunerea la poluarea fonică nu face decât să forțeze corpul să reacționeze în mod exagerat la zgomot, ceea ce amplifică efectele negative resimțite. Nici chiar persoanele care trăiesc în zone rurale și suburbane relativ liniștite nu sunt ferite de riscuri. Sunetul violent al trenurilor în mișcare, spre exemplu, poate fi deosebit de dăunător corpului întrucât există foarte puțin zgomot ambiental care să îl înăbușe. O sirenă urlă. Un câine latră. Motoarele huruie. Picamărul bate. Zgomotul neplăcut pătrunde în corpul nostru prin urechi, dar este transmis centrului de detectare a stresului din creier. Această parte din creier se numește amigdala cerebrală și provoacă o cascadă de reacții în corpul nostru. Dacă este suprasolicitată de zgomot, reacțiile încep să producă efecte dăunătoare.
Sistemul endocrin poate reacționa exagerat, ceea ce duce la pomparea unei cantități prea mari de cortizol, adrenalină și alte substanțe chimice în corp. Sistemul nervos simpatic poate și el să devină prea activ, ceea ce crește pulsul cardiac și tensiunea și declanșează producția de celule inflamatorii. Cu timpul, aceste schimbări pot duce la inflamații, hipertensiune și artere blocate, care, la rândul lor, cresc riscul bolilor de inimă, atacurilor de cord și cerebrale.
Zgomotul poate provoca atacuri de cord subite
Cercetătorii care au analizat RMN-uri și fișe medicale de la sute de pacienți de la Spitalul General din Massachusetts au făcut o descoperire uluitoare: persoanele care trăiesc în zone cu un trafic rutier intens sunt mult mai vulnerabile în fața bolilor cardiace. Riscurile au rămas în picioare chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul poluarea aerului, fumatul și alți factori socioeconomici care ar putea contribui la starea precară a sănătății pacienților. Mai mult, zgomotul ar putea chiar să provoace atacuri de cord subite: expunerea prelungită la zgomotul avioanelor în ultimele două ore dinainte de decesele survenite în timpul nopții a fost asociată cu o rată ridicată a mortalității provocată de afecțiunile cardiace.
Zgomotul este deseori măsurat în decibeli (dB): liniștea aproape perfectă este de 0 dB, în timp ce o petardă care explodează la un metru de auditor este de 140 de dB. Spre deosebire de zgomotul ambiental al unei camere liniștite, un tren marfar produce un zgomot maxim cu un nivel al decibelilor de patru ori mai ridicat.
Dar diferența pentru ureche este mult mai mare: trenul este de 500 de ori mai zgomotos decât o cameră liniștită. Asta este pentru că scara decibelilor este logaritmică și nu liniară. Cu fiecare 10 dB în plus, zgomotul receptat de ureche se dublează, ceea ce înseamnă că doar câțiva decibeli peste un zgomot de nivel moderat poate provoca reacții dăunătoare sănătății. În SUA, aproape o treime din populație trăiește în zone expuse unui zgomot care depășește limitele maxime indicate de Organizația Mondială a Sănătății pentru evitarea efectelor adverse.
Sunetele care întrerup un somn liniștit, cele mai periculoase
Zgomotul resimțit în timpul nopții de o persoană care trăiește în condiții care depășesc limitele de siguranță sunt considerate a fi cele mai nocive sănătății întrucât pot duce la fragmentarea perioadelor de somn și pot provoca reacții de stres, chiar dacă persoana în cauză nu își aduce aminte să se fi trezit din somn.
Un studiu la care au participat peste 4 milioane de persoane timp de mai bine de un deceniu a descoperit că, începând de la 35 dB, riscul de a muri din cauza unei boli cardiovasculare crește cu aproape 3% pentru fiecare creștere de 10 dB a expunerii la zgomotul traficului rutier. Riscul de a muri din cauza unui atac de cord este și mai pronunțat: creștera este de 4,3% la fiecare 10 dB în plus.
Nu toate zgomotele sunt egale. Oamenii de știință sunt de părere că zgomotele bruște și care rup ritmul ambiental al zonei în care se produc sunt mult mai nocive decât zgomotele continue, precum cele produse de traficul intens al unei străzi aglomerate.
Măsurile luate de orașele europene pentru a limita poluarea fonică
Țările europene au întrecut restul lumii la capitolul limitării zgomotului. Statele membre UE trebuie să monitorizeze și să evalueze nivelul zgomotului pentru a veni cu noi planuri de acțiune la fiecare cinci ani pentru a adresa riscurile la care sunt expuse comunitățile cele mai vulnerabile. Marfarele din UE trebuie echipate cu sisteme de frânare silențioase, fabricile de mașini sunt obligate să reducă zgomotul produs de activitățile pe care le desfășoară, iar aeroporturile sunt obligate să ia măsuri de reducere a zgomotului provocat de motorul avioanelor.
Mai multe țări și orașe europene au luat măsuri adiționale în acest sens.
Parisul a instalat aparate de măsurare a zgomotului din traficul rutier și îi amendează pe șoferii care depășesc limitele impuse.
Berlinul a introdus noi benzi pentru biciclete prin care să reducă numărul de mașini și să mute sursa de zgomot spre mijlocul drumurilor și cât mai departe de casele oamenilor.
Elveția a introdus ore de liniște la nivel național – toată noaptea, o oră la mijlocul zilelor de lucru și toată ziua de duminică. Cercetătorii spun că este prea devreme să evalueze efectele pe care aceste politici le vor avea asupra sănătății cardiovasculare, mai multe țări europene au raportat că zeci de mii de locuitori nu mai sunt acum expuși unor surse majore de zgomot.
