Fostul ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu, a fost decorat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu „Ordinul de Onoare”. Decretul a fost semnat luni, 19 iunie.

Distincția a fost acordată în semn de înaltă apreciere a contribuției aduse la consolidarea relațiilor dintre Republica Moldova și România la fortificarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state, precum și pentru susținerea parcursului european al țării noastre și promovarea intereselor comune în cadrul instituțiilor Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că joi, 15 iunie, Guvernul Ciolacu din România a fost învestit cu 290 voturi din 385 exprimate, 95 împotrivă și nicio abținere, anunță presa română. Două voturi împotriva noului Executiv au venit din partea liberalilor Florin Cîțu și Dan Vîlceanu. Luminița Odobescu a fost numită în funcția de ministru de Externe.

Se întâmplă după ce în data de 12 iunie, liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi-a depus mandatul de prim-ministru pentru a putea fi demarate procedurile privind rotativa guvernamentală. Pe 29 iunie 2022, Florin Cîţu a demisionat din funcţia de preşedinte al Senatului, iar de atunci interimatul a fost asigurat de Alina Gorghiu.

#fost ministru de externe #ordin de onoare #Romania

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.