Prin anii `80 ai secolului trecut, atunci când cardurile de abia începeau să fie folosite pe scară largă, peste 85% dintre tranzacțiile care nu implicau bani cash erau realizate cu ajutorul cecurilor la purtător. Însă procentul celor care mai folosesc astfel de cecuri s-a redus undeva la 0,1%.

De fapt, într-un sondaj realizat recent de Reserve Bank din Australia, din circa 13.000 de tranzacții efectuate în decurs de o săptămână de către 1.000 de clienți ai băncii, doar 17 au mai implicat cecurile. Iar asta este dovada clară că epoca lor a cam apus. Ca urmare, guvernul australian a anunțat deja că va urma modelul Noii Zeelande, al Danemarcei și al Olandei, și va închide definitiv sistemul de cecuri. Asta până în 2030.

Nici plățile cu cash nu mai sunt ce erau odată. Și asta deși, culmea, în 2007, 69% dintre plăți erau efectuate cu bani gheață. Procentul a scăzut la doar 27% în 2019. Iar după perioada pandemiei, în 2022, acesta ajunsese la abia 13%. În ritmul ăsta, autoritățile australiene estimează că nu va dura mai mult de zece ani până când plățile cu bani gheață vor dispărea complet.

În fapt, susțin oficialitățile de la antipozi, nici măcar nu trebuie să blocheze tranzacțiile cash, așa cum vor face cu cecurile. Pur și simplu, totul se va regla de la sine, căci oricum nu îi va mai folosi nimeni în viitorul apropiat. După cum bine știm toți, cardurile au devenit principala metodă de plată și din ce în ce mai puțini oameni preferă să umble cu portofelul doldora de bancnote și, mai ales, de monede.

Iar toată treaba asta ar veni și cu niște câștiguri, căci printarea de bani costă. Fiecare bancnotă australiană, indiferent de valoare, căci despre ele era vorba, costă în jur de 32 de cenți pentru a fi produsă. Preț care se aplică inclusiv monedelor. Da, chiar și cele care valorează mai puțin.

Iar asta înseamnă că statul, în momentul în care producea bani noi, în realitate ieșea pe pierdere. Nici nu mai pomenim de asigurarea stocurilor de bani cash din bănci, relocarea lor după caz, înlocuirea bancnotelor deteriorate șamd. Toate astea însemnau niște costuri care, adunate, erau unele semnificative.

În concluzie, cam ăsta este viitorul care ne așteaptă pe toți. Puneți banii în colecții căci, peste o perioadă, se vor bate colecționarii pe ei! Ba chiar puteți obține o sumă frumușică în schimbul lor. O sumă electronică, evident, dar cui i-ar mai păsa?

#Australia #bani #sondaj

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare