Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) prezintă câteva dintre realizările importante ale Republicii Moldova, în ceea ce privește recomandările formulate de Comisia Europeană, la un an distanță de la obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Lista reușitelor începe cu reforma justiției: Adoptarea și implementarea legii pentru verificarea declarației de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de judecători și procurori, continuă cu modificarea Codului Electoral, condamnarea definitivă a unui fost deputat pentru acțiuni de mare corupție (nr. condamnarea lui Ilan Șor), dar și cu revenirea Aeroportului Internațional Chișinău în gestiunea statului.

La fel, în revista reușitelor țării noastre a fost trecută și lansarea misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și gestionarea cu succes a mai multor crize: criza refugiaților, criza energetică, atacurile hibride.

„Suntem hotărâți să ne păstrăm ritmul reformelor și să demonstrăm în mod concret angajamentul nostru față de valorile și standardele europene. Prin realizările noastre, dorim să câștigăm sprijinul și încrederea Uniunii Europene în inițierea negocierilor privind aderarea noastră la blocul comunitar până la sfârșitul acestui an”, a declarat ministrul Nicu Popescu.

Amintim că Republica Moldova a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, alături de Ucraina. S-a întâmplat pe 23 iunie, la Bruxelles, acolo unde a avut loc reuniunea Consiliului European, în cadrul căruia șefii de stat și de guvern, din cele 27 țări UE, au votat în
unanimitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 3 martie 2022, că Republica Moldova depune cererea de aderare la UE. Documentul, semnat în fața jurnaliștilor, de către șefa statului, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița, la o zi după ce președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat o cerere similară. Tot pe 3 martie, o cerere similară a depus și Georgia.

#aderare #Moldova #reusite #UE

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.