Statistici îmbucurătoare în Republica Moldova. În anul 2022, Consiliul pentru egalitate a recepționat 271 de plângeri în care se invoca o situație de discriminare, cu 39 mai puțin față de anul 2021. S-au adresat 129 de bărbați și 116 femei, preponderent din mediul rural. Datele au fost prezentate astăzi, 23 iunie, la ședința Parlamentului de către Ian Feldman, președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Cel mai des, potrivit raportului, acte de discriminare au fost raportate în câmpul muncii – 24%, accesului la bunuri și servicii disponibile publicului și lezării demnității le revin câte 22% fiecăruia. Alte 15% din deciziile de constatare au fost emise pe marginea faptelor de discriminare din domeniul accesului la justiție, 5% – educație, iar alte 12% altor domenii.

Raportul mai relevă că doar în 19% dintre deciziile emise a fost constată fapta de discriminare, prin 62% din decizii – plângerile au fost declarate inadmisibile, în alte 15% din decizii nu a fost constată fapta de discriminare, iar pentru 4 cauze au fost emise decizii de încetare.

„Cea mai des constată formă de discriminare, înregistrată în anul 2022, a fost discriminarea directă – 47% dintre cazuri. În 24% dintre cazuri, Consiliul a constatat instigare la discriminare, 13% – hărțuire, în câte 7% din cazuri – discriminare indirectă și discriminare prin asociere și 2% – victimizare. În baza deciziilor de constatare putem concluziona că faptele de discriminare au loc cu o frecvență mai mare în baza criteriilor de limbă – 22,73, orientare sexuală – 18,8%, origine etnică – 9,09%, opinie – 6,82%, dizabilitate – 6,82, apartenență politică, convingeri, statut de pensionar, statut profesional – cu câte 4,55%, identitate de gen, sex/gen, statut de asigurat, apartenență sindicală și religie – cu câte 2,27%”, se arată în documentul Consiliului pentru egalitate.

Adițional, tot pe parcursul anului 2022, membrii autorității s-au autosesizat pe marginea a trei fapte de discriminare.

„În baza Raportului, Consiliul pentru egalitate a emis o serie de recomandări către instituțiile statului, menite să prevină și să combată fenomenul discriminării. În context, în proiectul de hotărâre adoptat, Comisia drepturile omului și relații interetnice a specificat că autoritățile și entitățile vizate urmează să informeze Parlamentul despre recomandările implementate”, menționează Legislativul.

#anul 2022 #date statistice #discriminare #Moldova

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.