Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a înaintat Radei Supreme un proiect de lege pentru amânarea Crăciunului în Ucraina de la 7 ianuarie la 25 decembrie. Documentul a fost publicat miercuri, 28 iunie curent, pe site-ul Parlamentului. De mai bine de un an se discută despre transferul datei sărbătoririi Crăciunului în Ucraina.

„Ideologia rusă a fost impusă poporului ucrainean de mult timp în multe domenii ale vieții, inclusiv respectarea calendarului iulian și sărbătorirea Nașterii Domnului pe 7 ianuarie”, se spune în nota explicativă.

Zelenski a mai propus amânarea Zilei Apărătorilor Patriei de la 14 octombrie la 1 octombrie și Ziua Statului Ucrainean de la 28 iulie la 15 iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Credincioșii ortodocși din Rusia, Ucraina, inclusiv Republica Moldova, și creștinii confesiunilor occidentale sărbătoresc Crăciunul la date diferite din cauza diferenței dintre calendare: în Rusia se folosește în mod tradițional calendarul iulian, în Occident – cel gregorian (stil nou). În mai 1923, la Istanbul, la Consiliul Bisericilor Ortodoxe Răsăritene, a fost adoptat și noul calendar iulian, care coincide în date cu cel gregorian. La sfârșitul lunii mai, Biserica Ortodoxă din Ucraina, pe care Biserica Ortodoxă Rusă o consideră schismatică, a anunțat trecerea la Noul calendar iulian. Utilizarea generală a Noului calendar iulian va fi introdusă în OCU de la 1 septembrie a acestui an, când începe noul an bisericesc.

La nivel de stat, Crăciunul în Ucraina a început să fie sărbătorit pe 25 decembrie din 2017. Însă majoritatea credincioșilor au continuat să o sărbătorească pe 7 ianuarie, care este încă o zi liberă. În 2022, Biserica Ortodoxă a Ucrainei a permis, la cererea comunităților, să țină servicii pe 25 decembrie, dar, prin excepție, majoritatea le-a ținut la aceleași date.

#biserica #Craciun #crestini ortodocsi #Ucraina #Vladimir Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.