Candidatura lui Alexandru Ursu va fi propusă Parlamentului pentru funcția de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), informează Legislativul. Decizia a fost luată astăzi, 28 iunie, de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe, după ce au fost audiați cei 8 candidați înscriși în concurs.

Prin urmare, Alexandru Ursu a devenit câștigător al concursului public, acumulând punctajul maxim printre toți candidații admiși la proba interviu din cadrul concursului, se menționează într-un comunicat de presă emis de Parlament.

Acesta, indică în CV-ul său că activează în cadrul ANRE din anul 2010, iar în prezent este șeful Departamentului gaze naturale și energie termică. El este singurul candidat care nu a indicat alte locuri de muncă.

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică este format din cinci directori, care sunt numiți în funcție de către Parlament, pe bază de concurs. Actualmente, un post de director este vacant.

Concursul a fost lansat pe 12 aprilie, iar pe 24 mai a fost prelungit. Dosarele urmau să fie depuse până pe 7 iunie 2023. Consiliul de administrație al ANRE este format din cinci directori, care sunt numiți în funcție de către Parlament, pe bază de concurs. În prezent, un post de director este vacant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANRE #concurs public #director

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cere despăgubiri pentru cetățenii prejudiciați de atacul cibernetic și avertizează că lipsa unor măsuri urgente riscă să lovească puternic economia țării. Potrivit parlamentarului, atacul poate declanșa un efect de domino: oamenii își pierd încrederea în serviciile electronice, evită plățile online și revin la ghișee. Consecințele ar putea fi grave pentru bănci, magazine online și micii antreprenori.

”Mai puțini clienți înseamnă venituri mai mici, locuri de muncă pierdute și afaceri închise. Iar pentru stat, care trăiește din împrumuturi, asta înseamnă și mai puțini bani la buget”, avertizează Cuiumju.

Deputatul critică investițiile de milioane în digitalizare, în condițiile în care securitatea datelor rămâne vulnerabilă: „Pentru ce cheltuim milioane pe digitalizare, dacă oamenii ajung să se teamă să folosească aceste servicii?”.

Cuiumju cere autorităților să spună ce date au fost compromise, să identifice responsabilii, să verifice independent securitatea sistemelor și să asigure despăgubirea persoanelor prejudiciate. Totodată, solicită măsuri împotriva fraudelor, inclusiv în cooperare cu băncile.

Deputatul propune și o reformă radicală: în locul mai multor structuri de securitate cibernetică, o singură instituție puternică, dotată cu specialiști, echipamente moderne și capacitatea de a monitoriza permanent sistemele statului. Conducerea acesteia trebuie aleasă pe criterii de competență, nu politice.