În ultimii 20 de ani, Rusia a investit mult în sisteme capabile să atace rețeaua de cabluri subacvatice care reprezintă 95% din traficul de internet din întreaga lume, scrie El Pais.

Este ușor să ne imaginăm că internetul este un fenomen imaterial și de neatins, dar adevărul este că rețeaua globală de care depindem atât de mult este alarmant de vulnerabilă atacurilor fizice. 95% din tot traficul de date la nivel internațional trece printr-un număr restrâns de cabluri subacvatice, potrivit lui Edward Stringer, fostul director de operațiuni al Ministerului britanic al Apărării.

Vorbim aici despre în jur de 200 de cabluri, fiecare cu o grosime asemănătoare unui furtun de grădină cu capacitatea de a transfera în jur de 200 de terabiți pe secundă. Această rețea cât se poate de fizică procesează în fiecare zi tranzacții cu o valoare totală aproximativă de 10 trilioane de dolari. După cum explică Stringer, în ultimii 20 de ani, Rusia a investit din greu în sisteme care îi permit să atace această rețea. Kremlinul deține acum o întreagă flotă de submersibile fără echipaj proiectate special în acest scop. La fel și China.

Orice intensificare a conflictelor la care participă Rusia ar putea include un atac asupra sistemelor de cabluri subacvatice. Aceasta nu este o amenințare ipotetică. În luna octombrie a anului 2022, un cablu subacvatic care conecta Insulele Shetland de restul lumii a fost tăiat în două locuri. Cu câteva zile în urmă, un vas rusesc de „cercetare științifică” a fost detectat în zonă.

Din nefericire, este imposibil de demonstrat că Rusia se face vinovată de tăierea cablului. În fapt, de cele mai multe ori, deconectarea de la internet se datorează unor accidente în care sunt implicate bărcile de pescuit sau evenimente seismice care afectează fundul oceanului. Un alt eveniment îngrijorător a avut loc în luna februarie a acestui an, atunci când cele mai mari companii de telecomunicații din China au decis să se retragă din consorțiul internațional care dezvoltă o rețea de cabluri subacvatice ce se întinde pe o distanță de 19.200 de kilometri și care conectează Asia de Sud-Vest și Europa de Vest.

Comerțul internațional, domeniul bancar și financiar ar paraliza fără internet

Impactul unor atacuri coordonate împotriva acestor cabluri ar fi incalculabil – ar paraliza comerțul internațional, domeniul bancar și financiar, ca să nu mai vorbim de industriile de tehnologie și comunicații în ansamblu și ar declanșa imediat o recesiune mondială. Criza economică nu ar fi, însă, cea mai mare problemă. „Deconectarea” cablurilor puterilor rivale ar duce la o criză imposibil de gestionat, în special în cazul în care vina ar fi atribuită unui stat anume, ceea ce ar provoca conflicte și ar reconfigura alianțele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tratatele internaționale existente nu acoperă în totalitate cazul cablurilor subacvatice. Până acum, puterile maritime s-au abținut de la a ataca infrastructura submarină la scară largă, dar acest echilibru s-ar putea rupe în curând. La fel ca sângele care trebuie să circule prin corp, la fel și informația vitală pentru societățile moderne trebuie să circule pe internet, care în acest moment depinde de o infrastructură care extrem de dificil de apărat. Simțul de invulnerabilitate al Occidentului este unul iluzoriu, iar rivalii săi înțeleg că anumite puncte de intersecție din rețea reprezintă călcâiul lui Ahile al acestei infrastructuri.

Această realitate scoate în evidență nevoia de a menține un minim de relații funcționale la nivel internațional. Interdependența țărilor nu este doar un concept folosit de diplomați; este o realitate care definește lumea de azi. Este o lume în care problemele, riscurile și pericolele devin tot mai internaționale în timp ce răspunsul guvernelor rămâne unul național. Există probleme pe care nicio țară nu le poate rezolva singură, iar nevoia de a ne coordona acțiunile și de a răspunde colectiv la amenințări este o provocare pentru care lumea nu este pregătită.

#internet #Putin #tratate

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.