Consumatorii de energie termică din blocuri se vor înțelege între ei cum împart căldură. Modificarea este prezentat în noua Metodologie de repartizare a costurilor pentru încălzire, prezentată de Victor Parlicov.

Șeful de la Ministerul Energiei a menționat că în 2011 s-a decis ca cei care s-au debranșat să contribuie la încălzirea locurilor de uz comun și s-a făcut un procent mediu pentru toată lumea, iar în 2022 Curtea Constituțională a declarat această prevedere în afara legii și a stabilit că nu este corect să fie un procent identic de plată pentru toți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am introdus o posibilitate ca gestionarul fondului locativ să facă derogare de la formulă. Am aat metodă de repartizare a căldurii în bloc, s-au făcut modificări la anumite elemente de calcul. Am făcut posibilitate ca gestionarul împreună cu locatari să decidă cum e corect să fie repartizată căldura între apartamente. E treaba lor. Noi nu intervenim. Dacă nu se pot înțelege, trebuie să aplice o formulă pe care o aprobăm”, a spus Parlicov.

În noua metodologie au fost ajustate tarifele incluse pentru subsoluri și etaje tehnice. Totodată, prin hotărâre de Guvern se va solicita ca operatorii de energie electrică, energie termică și gaz să facă schimb de date privind consumul din locuințe.

#adminsitrator de bloc #energie termica #metodologie #Parlicov #tarif

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.