Zece publicații culturale în limba română din Republica Moldova primesc finanțare în urma concursului organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău. Selecția s-a desfășurat în perioada mai – iunie 2023.

„Consecvent tradiţiei sale de a susţine publicaţiile culturale de calitate din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău a organizat concursul de proiecte, pentru anul acesta, cu următoarele domenii de interes: reviste culturale dedicate elevilor/adolescenţilor; reviste culturale dedicate studenţilor şi tinerilor intelectuali; reviste culturale din afara Chişinăului; reviste culturale cu caracter literar-artistic, istoric, tehnico-științific și academic; reviste culturale dedicate creaţiei literare şi artistice a tinerilor; reviste dedicate didacticii predării limbii şi literaturii române sau cu altă tematică educativ-culturală. Cuantumul total al finanţării pentru revistele și publicaţiile în limba română aferent anului 2023 este de 100.000 lei”, transmite instituția.

Comisia de analizare a proiectelor a fost compusă din Lucian Dan Teodorovici, Larisa Turea, și Claudia Partole. Publicațiile selectate de comisia de jurizare sunt: Destin Românesc, Dialogica, Gazeta satelor, Literatura și Arta, Noi, Philologia, Revista literară, Sud-Est Cultural, Timpul, Quadrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, Institutul Cultural Român împlinește 20 de ani de la înființarea sa. Instituția are obiectivul de „reprezentare, promovare şi protejare a culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate”. Pe 16 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea prin care limba română este limbă de stat în Republica Moldova. Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an, la 31 august, în România și în Republica Moldova, mai notează ICR.

#concurs #finantare #ICR #limba romana #publicații

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.