Procesul amalgamării voluntare va începe în anul 2024, iar dacă va avea succes ar putea fi exclusă etapa amalgamării normative. O spune secretarul general al Guvernului, Artur Mija, potrivit căruia comasarea benevolă a localităților va fi consultată cu autoritățile publice locale și cu cetățenii, iar entitățile care vor accepta amalgamarea voluntară vor primi sprijin financiar din bugetul de stat, notează ipn.md.

Potrivit proiectului de lege votat în prima lectură, amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor localități de nivelul I pentru a consolida capacitatea lor administrativă și a presta servicii publice de calitate cetățenilor. Secretarul general al Guvernului spune că autoritățile vor demara o amplă campanie de informare a cetățenilor privind beneficiile comasării localităților, iar procesul amalgamării voluntare va începe în 2024.

„În procesul de amalgamare voluntară pe lângă faptul că vom consulta asociațiile primarilor, primarii, ne dorim să avem o campanie de consultare a cetățenilor. Amalgamarea începe din 2024. Acum proiectul de lege este în Parlament, a fost votat în lectura întâi. Durează până se votează în lectura a doua. Guvernul trebuie să mai facă încă cel puțin două regulamente. Primul regulament va explica foarte clar care este procedura pas cu pas a amalgamării și cum sunt repartizate beneficiile financiare. Al doilea regulament va viza tot ce înseamnă dreptul de proprietate. Când două localități decid amalgamarea și urmează să aibă o primărie în localitatea X, automat localitatea X absoarbe persoana juridică a celeilalte foste primării. Și atunci trebuie să fie un proces de transfer a proprietăților, contractelor”, a spus secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

Amalgamarea voluntară va fi sprijinită financiar de către Guvern. Potrivit proiectului de lege, vor fi alocați bani, timp de 7 ani, pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru susținerea bugetelor localităților amalgamate.

„Ne dorim ca această amalgamare voluntară să reușească și vrem să facem un sistem de stimulare bun. Dacă oamenii vor vedea beneficii din amalgamarea voluntară, s-ar putea să nu existe premise pentru a trece la o altă etapă. Există o teamă de necunoscut, există o experiență dureroasă de la fosta reformă și există un apetit al forțelor politice de a exploata politic o eventuală decizie de amalgamare normativă. Din aceste considerente, în continuare avem 898 de primării. În prezent, avem peste 300 de primării care au în gestiune un număr mai mic de 1500 de locuitori”, a spus secretarul general al Guvernului.

Proiectul de lege prevede că primarul sau 1/3 din numărul consilierilor locali aleși pot propune amalgamarea. Procesul este inițiat prin decizii ale consiliilor locale adoptate cu votul majorității consilierilor locali aleși.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia propriu-zisă privind amalgamarea trebuie consultată public în spiritul transparenței decizionale și se adoptă cu votul a 2/3 din numărul consilierilor locali aleși.

#amalgamare #Artur Mija #proiect de lege

Dependența energetică, necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și investițional și consolidarea fundamentelor macroeconomice sunt principalele provocări economice pe care Republica Moldova trebuie să le depășească pentru a se apropia mai rapid de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, întrebat care sunt cele trei probleme economice ce împiedică accelerarea integrării europene a țării.

Potrivit oficialului european, Republica Moldova a făcut deja progrese importante în integrarea economică în UE, inclusiv prin aderarea la diverse programe europene, participarea la SEPA, aplicarea regimului „Roam Like at Home” și valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că mergem bine”, a declarat Dombrovskis.

El a subliniat că integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană are loc deja, iar relațiile comerciale și investiționale sunt tot mai strânse. Potrivit acestuia, aproximativ 57% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre piața UE, în timp ce circa 70% din investițiile străine directe provin din Uniunea Europeană.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne însă sectorul energetic. Dombrovskis a menționat că sunt implementate proiecte majore de infrastructură pentru integrarea Republicii Moldova în rețelele și piețele europene de electricitate și gaze și pentru reducerea dependenței de livrările din Rusia.

O altă problemă indicată de comisar este mediul de afaceri și investițional. Potrivit lui, companiile europene sunt interesate să-și consolideze prezența în Republica Moldova, însă pentru aceasta este necesar un climat mai favorabil investițiilor.

În același timp, Dombrovskis a accentuat importanța menținerii unor fundamente macroeconomice solide, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și accelerarea integrării economice.

Oficialul european a precizat că aceste probleme sunt abordate inclusiv prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmărește accelerarea reformelor și apropierea economiei moldovenești de piața unică europeană.