Este puțin probabil ca în timpul summit-ului de la Vilnius să se decidă o eventuală aderare a Ucrainei la NATO. Este opinia expertului în domeniul securității, Alexandru Flenchea, director al Asociației „Inițiativa pentru Pace”. Potrivit expertului, aderarea imediată a Ucrainei la NATO ar înseamnă declanșarea unui război între blocul Nord-Atlantic și Rusia, care ar putea genera o catastrofă nucleară, notează ipn.md.

Expertul în securitate Alexandru Flenchea spune că războiul din Ucraina schimbă complet arhitectura europeană de securitate, iar noile angajamente de securitate vor include și Republica Moldova, într-o formulă sau alta. Expertul nu exclude scenariul punerii pe pauză a războiului din Ucraina, după modelul acordului de la Minsk din 2015.

„Suntem în plină transformare a Europei, în primul rând, în sensul securității, de la securitatea energetică până la securitatea armată. Iar Republica Moldova este în mijlocul evenimentelor. Lumea va fi altfel, Europa va fi altfel. Acest război ar putea fi pus pe pauză. Președintele Zelensky spunea că până nu pleacă ultimul soldat rus de pe teritoriul Ucrainei nu putem vorbi decât despre un război amânat. Am mai avut un război pus pe pauză între 2015 și 2022. Acum vorbim despre o altă amploare a războiului, acum e implicat întregul continent. Situația acum e mult mai dramatică, respectiv și schimbările în arhitectura de securitate vor fi mult mai mari”, a spus Alexandru Flenchea.

Expertul în securitate mai spune că aderarea Ucrainei la NATO înainte de finalizarea definitivă a războiului este puțin probabilă și asta pentru că o confruntare NATO-Rusia ar avea consecințe dezastruoase pentru omenire.

„Soarta summit-ului NATO de la Vilnius este în mare parte decisă deja. Ucraina, ca și Georgia, are perspectiva aderării la NATO încă din 2008, din timpul summit-ului de la București, dar cred că acum se va merge doar pe niște formule de încurajare a Ucrainei, pentru că nu poate să nu se schimbe nimic în relațiile Kiev-NATO. Dar nu cred că va fi vorba de o decizie care va anunța data când NATO va avea cu un membru mai mult. Războiul este piedica Ucrainei de a adera la NATO. Comunitatea Nord-Atlantică nu este pregătită să intre în război cu Rusia. Nu se vrea asemenea scenariu, nu cred că cineva și-l dorește pentru că ar fi prea aproape de o catastrofă nucleară”, a explicat ex-vicepremierul pentru Reintegrare.

Summit-ul NATO va avea în perioada 11-12 iulie la Vilnius, capitala Lituaniei.

#aderare #Alexandru Flenchea #NATO #razboi #Ucraina

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.